Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economie

A eșuat politica monetară a BNR în fața inflației structurale din România?

Analiză despre performanța prognozelor BNR și provocările inflației structurale.

În toate rapoartele Băncii Naționale privind inflația, creșterea anuală a prețurilor de consum revine inevitabil în intervalul țintă. Ultimul raport arată că rata inflației va intra pe o traiectorie descendentă la începutul anului viitor, va intra în intervalul țintă 1,5% - 3,5% în primul trimestru din 2028 și va atinge ținta de 2,5% în al treilea trimestru din 2028. [1]

Trimestru după trimestru, estimările publicate de banca centrală se îndreaptă mecanic către ținta de inflație indiferent de amplitudinea șocurilor. Aproape la fel de mecanic, prognozele BNR au subestimat sistematic amploarea și persistența șocului inflaționist din ultimii ani. [1]

Mai mult, teste statistice aplicate diferenței dintre estimările băncii centrale și inflația realizată arată că prognozele sunt mai bune decât simpla aplicare a 'mersului la întâmplare' doar pentru un orizont de cel mult un trimestru. După două trimestre, o performanță mult mai bună oferă prognoza realizată pe baza valorii anterioare, căreia i se adaugă un șoc aleatoriu. [1]

Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei, a numit tendința modelelor macroeconomice ale băncilor centrale de a proiecta întotdeauna o revenire a inflației la țintă drept 'teoria King Canute a inflației'. [1]

Referința la regele Knut cel Mare, care a avut un rol important în istoria Angliei, pornește de la legenda în care acesta a ordonat mării, după ce și-a pus tronul pe țărm, să nu mai crească în timpul fluxului. Marea a urmat, bineînțeles, legile naturii și nu comanda regelui. [1]

Profesorul King a subliniat, în prezentarea 'Monetary Policy in a World of Radical Uncertainty' de la Institute of International Monetary Research (2021), că o teorie satisfăcătoare a inflației nu poate lua forma 'inflația va rămâne scăzută deoarece noi spunem că va rămâne scăzută', mai ales că 'într-o lume marcată de o incertitudine radicală, în care nimeni nu cunoaște adevărata dinamică a economiei, nu putem fi siguri că băncile centrale vor acționa într-o manieră compatibilă cu atingerea țintei de inflație'. [1]

Fostul guvernator al Băncii Angliei a mai avertizat că 'într-o astfel de lume, așteptările sunt prea fragile pentru a ancora inflația și a garanta credibilitatea băncii centrale', iar apoi a afirmat că modelele utilizate de băncile centrale au două mari neajunsuri: în primul rând presupun existența piețelor complete, în care banii nu joacă un rol important, iar apoi pornesc de la ipoteza că economiile sunt staționare, deși realitatea arată că lumea este nestaționară și existența unui echilibru este iluzorie. [1]

Dacă abaterile pe termen scurt produse de șocurile energetice sau de ofertă sunt tratate ca fiind temporare sau tranzitorii, indiferent de evoluția agregatelor monetare, a politicii fiscale sau a dinamicii reale a economiei, atunci conducerea politicii monetare pe baza unor astfel de modele, în cadrul cărora schimbările structurale pot fi interpretate greșit drept perturbări trecătoare, poate avea ca rezultat menținerea în teritoriu negativ a dobânzilor reale pentru o perioadă prea îndelungată. [1]

Problema estimării inflației este amplificată de volatilitatea ridicată a prognozelor BNR privind deviația Produsului Intern Brut față de valoarea sa potențială, determinată de utilizarea completă a factorilor de producție. [1]

Istoricul revizuirilor acestei variabile, care nu este direct observabilă, demonstrează instabilitatea cadrului de evaluare a măsurilor de politică monetară. [1]

În rapoartele asupra inflației din noiembrie 2022 și noiembrie 2023, modelele BNR prezentau economia ca fiind supraîncălzită sub presiunea cererii din perioada post-pandemie, cu o deviație pozitivă de până la +2,9% din PIB-ul potențial. Un an mai târziu, în proiecția din noiembrie 2024, modelele băncii centrale anticipau o 'aterizare lină', cu o deviație foarte apropiată de nivelul neutru (+0,1% în 2026). [1]

În rapoartele din noiembrie 2025 și noiembrie 2026, tabloul macroeconomic a cunoscut o schimbare radicală. Modelele BNR au trecut la proiectarea unei deviații negative semnificative, care coboară până la -3,7% în 2026 și se menține în teritoriul negativ (-2,3%) până în 2028. [1]

Oare este posibilă conducerea politicii monetare în condițiile unor astfel de revizuiri substanțiale? [1]

Această instabilitate statistică este rezultatul cumulativ al politicilor monetare și fiscale aplicate până în prezent. Perioada actuală de stagflație, caracterizată printr-o inflație ridicată, prognozată la 7,4% până la sfârșitul anului, și o deviație negativă masivă a PIB-ului față de PIB-ul potențial, de -3,2%, nu permite aplicarea unor politici monetare 'clasice'. [1]

Teoria monetară tradițională arată că o deviație negativă semnificativă reflectă sub-utilizarea capacităților de producție și o cerere agregată comprimată, ceea ce ar trebui să exercite o presiune de scădere asupra prețurilor și salariilor. [1]

Această ipoteză funcționează doar atunci când inflația este alimentată de excesul de cerere. În cazul României, circa 80% din creșterea inflației provine din șocuri de ofertă exogene, cum sunt prețurile energiei electrice, gazelor naturale, combustibililor, precum și majorărilor de taxe. [1]

Atunci când creșterile de prețuri sunt generate de probleme structurale la nivelul ofertei și prețurile ridicate ale energiei, creșterea dobânzilor nu va avea efect, deoarece nu va determina nici creșterea producției de gaze naturale și electricitate și nici nu poate reduce prețul certificatelor de carbon. [1]

De asemenea, o reducere agresivă a dobânzilor pentru a susține cererea agregată și a închide deviația negativă de -3,2% riscă să destabilizeze cursul de schimb al leului. [1]

Deoarece combustibilii și resursele energetice importate sunt denominate în valută, deprecierea leului față de euro s-ar reflecta imediat în creșterea prețurilor combustibililor și a facturilor la utilități. [1]

În plus, aici există și în element major de incertitudine. Prețurile ridicate ale energiei au creat deja dificultăți majore la nivelul sectoarelor economice, în special a celor industriale, iar noi creșteri vor putea, într-adevăr, să închidă divergența dintre PIB și PIB-ul potențial, dar prin prin contracția simultană diferențiată a celor două variabile. [1]

La nivelul piețelor financiare există anticipații privind o posibilă reluare a ciclului de reducere a dobânzii de referință spre mijlocul anului viitor. Susținătorii acestei relaxări argumentează că, pe măsură ce efectul de bază va determina o scădere mecanică a inflației, menținerea dobânzii nominale la 6,5% ar reprezenta o 'restricționare pasivă' neintenționată a politicii monetare, prin creșterea dobânzii reale într-un moment de contracție economică. [1]

Se mai consideră că, având în vedere întârzierea de 12 - 18 luni în transmiterea deciziilor de politică monetară la nivelul economiei reale, o bancă centrală nu poate aștepta până când inflația atinge exact ținta pentru a reduce dobânzile, deoarece riscă să adâncească nejustificat recesiunea. [1]

Această viziune optimistă ignoră, însă, schimbări structurale fundamentale: criza energetică din Europa și din România nu este un șoc tranzitoriu, ci implică o reconfigurare pe termen lung a sistemului economic. [1]

Există cel puțin patru factori structurali care împiedică revenirea prețurilor energiei la nivelurile scăzute dinaintea crizei. În primul rând, depozitele de gaze naturale din Europa au intrat în sezonul rece la niveluri reduse de doar 71% - 74%, ceea ce va impune achiziții masive și scumpe de gaze naturale lichefiate (GNL) pe parcursul primăverii și verii pentru refacerea rezervelor. [1]

În al doilea rând, extinderea cadrului european al certificatelor de carbon prin sistemul ETS2, începând cu 2027, va aplica o taxă directă pe combustibilii auto și pe gazele pentru încălzirea rezidențială, care va anula efectele pozitive ale unei posibile scăderi a prețului petrolului. [1]

În al treilea rând, structura pieței europene de energie electrică arată că, în lipsa unor capacități mari de stocare, prețul electricității va continua să fie determinat la nivelul centralelor pe gaz. [1]

Pe de altă parte, eliminarea definitivă a importurilor de gaze din Rusia și înlocuirea acestora cu GNL transportat pe mare va încorpora permanent costurile de lichefiere, transport și regazificare în structura de cost a industriei europene. [1]

Dincolo de factorii specifici Europei, un alt factor important a fost evidențiat recent în publicația Central Banking: creșterea datoriilor publice în economiile dezvoltate va forța creșterea dobânzilor în economiile emergente, iar acest efect de contagiune devine tot mai puternic, după cum se arată într-un raport al Băncii Mondiale. [1]

A presupune că inflația va reveni în intervalul țintă al BNR doar pentru că efectele statistice de bază vor tempera creșterea anuală a indicelui de preț al consumatorilor nu înseamnă decât o nouă cădere în capcana semnalată de 'teoria King Canute a inflației'. [1]

Banca Națională a României, alături de celelalte bănci centrale, se află acum la un punct de răscruce instituțională. [1]

Timp de peste două decenii, regimul de țintire a inflației a oferit o ancoră pentru economie, însă atunci când modelele economice tratează convergența spre țintă ca pe o certitudine matematică și nu ca pe un proces decizional activ, politica monetară pierde contactul cu realitatea. [1]

În condițiile în care prețurile energiei rămân ridicate din cauze structurale, presiunile bugetare persistă, iar deviația PIB-ului persistă în teritoriu negativ, BNR nu se mai poate baza pe modele matematice pentru a garanta stabilitatea prețurilor și este nevoită să navigheze între o economie reală slăbită și șocuri ale prețurilor care nu pot fi eliminate prin simple ecuații. [1]

Rezultatul acestui exercițiu de realism economic va determina verdictul privind eșecul sau succesul politicii monetare a BNR în fața inflației structurale din România. [1]

Surse

  1. Bursa A e�uat politica monetar� a BNR �n fa�a infla�iei structurale din Rom�nia?
Taguri
Entități
Regiuni
  • Romania
  • World Wide
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție