Economic9 noiembrie 2026

Autoritățile iau în considerare posibilitatea prelungirii măsurii care limitează marja comercială la întreaga gamă de produse alimentare, ceea ce provoacă îngrijorarea retailerilor privind eventualele creșteri de preț pentru articolele non-alimentare

Autoritățile iau în calcul extinderea plafonării adaosului comercial de la 17 produse de bază la toate alimentele, într-un context de consum în scădere, în timp ce comerțul avertizează că măsurile pot duce la scumpirea detergenților și cosmeticelor.

Actualizat pe 9 noiembrie 2026

Guvernul României iau în calcul extinderea plafonării adaosului comercial, măsura care până în prezent viza doar 17 produse alimentare de bază, la toate produsele alimentare din magazine. Inițiativa, promovată de Ministerul Agriculturii și în curs de analiză la nivel de Guvern, vizează stimularea consumului, aflat într-o tendință descendentă. Comercianții auexprimat însă rezerve, avertizând că reducerea prețurilor la alimente ar putea duce la compensarea pierderilor prin scumpirea produselor nealimentare, cum ar fi detergenții sau cosmeticele. ^[1]

Reglementarea existentă, aplicată timp de trei ani, restricționează adaosul comercial pentru o selecție limitată de bunuri, printre care se numără pâinea, laptele, ouăle și carnea. Inițiativa de a abroga aceste restricții pentru toate alimentele expuse în vitrine va fi examinată de instituțiile statului, într-un cadru macroeconomic caracterizat prin inflație generalizată și reducerea ritmului de achiziție al consumatorilor. ^[1]

Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) indică o scădere a consumului cu 5% în primele nouă luni ale anului. Paradoxal, prețurile alimentelor au continuat să crească, înregistrând o inflație de 3% față de același period a anului precedent, argumentând astfel necesitatea unor intervenții guvernamentale. ^[1]

Structura prețurilor la raft reflectă creșteri semnificative la anumite categorii de produse. Astfel, cafeaua a înregistrat o majorare de 14%, ouăle cu 11%, iar laptele și uleiul cu câte 8% în ultimul an. ^[1]

Pressiunea inflaționistă este alimentată și de fluctuațiile prețurilor la combustibili, motorina scumpind cu 38% și benzină cu 28% într-un singur an. Aceste costuri ridicate se reflectă în lanțul de aprovizionare și influențează decizia guvernului de a analiza extinderea plafonării. ^[1]

Organizațiile reprezentative ale sectorului de retail resping liberalizarea completă a mecanismelor de piață, manifestând rezerve legate de impactul negativ asupra economiei. Conform estimărilor acestora, scăderea artificială a costurilor pentru mărfurile alimentare ar determina distribuitorii să compenseze diferențele de profit prin majorarea tarifelor la produsele non-food, cum ar fi cele destinate igienei și cosmeticii. ^[1]

Măsura actuală de plafonare a adaosului comercial la cele 17 produse alimentare de bază își expiră valabilitatea la sfârșitul anului. Guvernul urmează să decidă dacă prelungește cadrul legislativ existent sau adoptă o măsură mai amplă, care să cuprindă întregul spectru al produselor alimentare de retail. ^[1]

Guvernul României iau în calcul extinderea plafonării adaosului comercial de la cele 17 produse alimentare de bază la întreaga gamă de alimente din magazine. Ministerul Agriculturii susține că măsura are ca scop revigorarea consumului, afectat de scăderea volumului cumpărăturilor în ultimele luni. ^[2]

Conform datelor aduse în discuție, produsele traditionale precum dulceața de caise au un adaos comercial de 30%. ^[2]

Structura prețurilor variază în funcție de tipul de depozitare. Pentru produsele care necesită refrigerare, adaosul poate ajunge la 35%, în timp ce pentru cele cu depozitare ambientală vândute direct de pe raft, acesta este sub 30%, explică Ionuț Grama, proprietarul unui lanț de băcănii. ^[2]

Florin Barbu, deținând funcția de ministru al Agriculturii, a menționat că guvernul ia în calcul extinderea controlului prețurilor nu exclusiv la materia primă esențială, ci la întregul portofoliu alimentar prezent în supermarketuri. ^[2]

Un exemplu concret ilustrat de ministru ar fi un coș de cumpărături cu produse din băcănie în valoare de 92 de lei (kefir, dulceață de gutui, cașcaval, cotlet afumat), care au un adaos între 30 și 35%. Dacă acest adaos ar fi plafonat la 20%, prețul produselor ar scădea la 81 de lei. ^[2]

Anul trecut, prețurile alimentelor au crescut semnificativ, în special pentru cafea, ouă, lapte și ulei. Ca urmare a inflației, consumul population a scăzut cu 5%, iar cetățenii își reduc voluntar cheltuielile, cumpărând mai puțin din categoriile esențiale. ^[2]

Operatorii comerciali exprimă o rezistență fermă față de această regulă, susținând că salvarea intereselor consumatorului nu justifică sabotarea ecosistemului antreprenorial. Ionuț Grama subliniază că stabilirea unor limite maxime de preț creează, în mod practic, riscul insolvenței pentru întreprinderile de mici dimensiuni. ^[2]

Potrivit lui Feliciu Paraschiv, reprezentant al Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, intervenția statului nu anulează cheltuielile efective generate de producție, procesare, logistică, energie și distribuție. Dezechilibrul financiar rezultat va fi reorientat către alte sectoare, precum articolele nealimentare, afectând în final puterea de cumpărare a publicului larg. ^[2]

Consecința directă ar constă într-o reducere a prețurilor la alimente, însoțită simultan de o creștere a costurilor pentru detergenți, produse de igienă și articole cosmetice. ^[2]

Consultantul fiscal Dan Schwartz a avertizat că această intervenție ar transforma economia României într-un model de tip socialist și izolator, efecte comparabile cu cele ale regimului comunist. Expertul anticipă apariția rafturilor goale, scăderea diversității disponibile, ascensiunea prețurilor pe piața paralelă și expansiunea sectorului informal. ^[2]

Plafonarea actuală expiră pe 31 decembrie. Până la acea dată, Guvernul trebuie să decidă dacă prelungește măsurile actuale, le extinde la toate alimentele sau renunță la ele. ^[2]

Dulceața de caise, preparată tradițional, servește ca exemplu de produs cu un adaos comercial de 30%, în cadrul discuțiilor despre impactul măsurilor. ^[2]

Într-un magazin alimentar obișnuit, fiecare articol include un procent specific de marjă comercială, determinat de gradul de complexitate al lanțului logistic necesar pentru livrarea sa. ^[2]

Proprietarul lanțului de băcănii, Ionuț Grama, precizează diferența de prag: până la 35% pentru produsele cu depozitare la temperatură controlată și sub 30% pentru cele cu depozitare ambientală. ^[2]

Acum, plafonarea se aplică doar la 17 alimente, dar autoritățile vor să extindă lista. ^[2]

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, propune reducerea TVA-ului ca principală măsură pentru oprirea creșterii inflației. El descrie mecanismul de plafonare a adaosului comercial, descris de el însuși drept unul prin care magazinele de retail adaugă 20% la prețurile produselor alimentare de bază, după includerea tuturor cheltuielilor directe și indirecte în fișa de cost. TVA a fost majorat de la 19% la 21% în 2025, imediat după instalarea Guvernului Bolojan, pentru a aduce bani la bugetul de stat și a reduce deficitul. Noutatea centrală a acestei inițiative depinde de aprobarea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care, potrivit declarațiilor lui Barbu, nu ar fi de acord cu reducerea TVA. Florin Barbu argumentează că un Ministru de Finanțe trebuie să identifice „găurile” fiscale, sugerând că creșterea taxelor a dus la scăderea puterii de cumpărare și a colectării fiscale, comparativ cu anul precedent. Ministrul Agriculturii militează pentru plafonarea adaosului comercial ca măsură benefică atât pentru fermieri, cât și pentru consumatori. El solicită instituțiilor competente – Consiliul Concurenței, ANAF și Institutul Național de Statistică – să realizeze un raport privind eficacitatea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază și să prezinte rezultatul în Guvernul României pentru o decizie finală. ^[3]

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, aflat în turul 3 al conferinței Natena, a considerat incorect ca TVA-ul la alimente din România să rămână la 11% și a cerut scăderea acestuia până la nivelul anterior, de 9%, pentru a stimula consumul. Florin Barbu a explicat că majorarea TVA-ului a condus la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, subliniind necesitatea stabilirii unor prețuri mai mici la raft pentru revigorarea pieței interne. ^[4]

Conform ministrului, economia crește pe baza consumului, iar un preț corect al produselor ar spori puterea de cumpărare, situatie comparabilă cu cea din alte țări, printre care Statele Unite. El a subliniat că inițiativa fiscală revine Ministerului Finanțelor, condus de Alexandru Nazare, căruia i-a transmises N inițiative pentru găsirea soluțiilor. Decizia finală rămâne în competența Guvernului României, deși propunerile au natură economică. ^[4]

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a propus ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, o serie de măsuri pentru reducerea costurilor fermierilor și stimularea consumului, însă acestea nu au fost încă puse în aplicare. Aceste propuneri includ reducerea cotei de TVA pentru produsele alimentare de la 11% la 9%, precum și posibilitatea ca agricultorii să achiziționeze motorină fără acciză și TVA direct de la pompă. ^[5]

Florin Barbu a apreciat că augmentarea taxelor a avut un impact negativ asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Scăderea volumului de consum și reducerea activității operatorilor din industria alimentară generează, la rândul lor, pierderi de venituri fiscale pentru stat. ^[5]

Declarațiile privind necesitatea reducerii TVA-ului de la 11% la 9% la alimente au fost make în cadrul unei interviewuri la Antena 3 CNN. ^[5]

Mai multe țări europene au deja în aplicație scăderi ale TVA-ului pentru produsele alimentare, măsură menit să controleze inflația, abordare susținută de ministrul Barbu. ^[5]

Florin Barbu a declarat explicit că, din punctul său de vedere, cota de TVA ar trebui redusă „măcar la 9%, așa cum a fost înainte”. ^[5]

Ministrul a reamintit că modificarea cotelor de TVA este atributul exclusiv al Ministerului Finanțelor, singura instituție competentă în domeniu. ^[5]

Barbu este de părere că reducerea prețurilor ar stimula volumul consumului și ar readuce puterea de cumpărare la niveluri acceptabile. ^[5]

În vremuri de recesiune, un ministru de finanțe trebuie să identifice cu precizie golurile fiscale, avertizat de Barbu. Politica fiscală curentă scade puterea de cumpărare și, paradoxal, reduce încasările față de anul anterior. ^[5]

Ministrul Agriculturii a arătat că lui Alexandru Nazare i-a depus N propuniri pentru atenuarea inflației și susținerea agricultorilor. ^[5]

O soluție propusă privește simplarea refundării taxelor pentru combustibili, permițând fermierilor să achite motorina direct la pompă, fără a mai trebui să advanceze bani pentru acciză și TVA, sume pe care le-ar primi ulterior înapoi. ^[5]

Deși statul returnează deja TVA-ul și acciza prin schemele actuale, ministrul estimează că eliminarea etapelor intermediare ar crea un sistem administrativ mai simplu. ^[5]

Situația este descrisă de Barbu drept una absurdă: „Noi plimbăm un TVA, fermierii plătesc la pompă și Ministerul de Finanțe îl rambursează”. ^[5]

Răspunzând întrebărilor privind necompletarea măsurilor, ministrul a reconfirmat că elaborarea mecanismelor este responsabilitatea Ministerului Finanțelor. ^[5]

Considerându-se un economist și fiscalist, Barbu a indicat că informațiile transmise lui Nazare se bazează pe acest profil profesional. ^[5]

Față de întrebările despre refuzul tacit al ministru de finanțe, Barbu a precisat că deciziile fiscale defaptive sunt luate la nivelul Guvernului României. ^[5]

Ministrul Agriculturii a abordat și subiectul plafonării adaosului comercial, o măsură valabilă până la 31 decembrie 2026. Barbu a susținut că aceasta a contribuit la reducerea inflației alimentare și a solicitat realizarea unei analize detaliate de către Consiliul Concurenței, ANAF și INS, înainte de decizia guvernamentală privind prelungirea sau modificarea sa. ^[5]

În ce privește perspectivele prețurilor de Crăciun, Florin Barbu a declarat că nu există date care să indice o creștere majoră (10-20%) a prețurilor la alimente și a invocat prețul actual scăzut al cărnii de porc ca argument împotriva unei scumpiri semnificative în perioada sărbătorilor. ^[5]

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a revenit pe tema fiscalității alimentare, declarând că taxa pe valoarea adăugată (TVA) la alimente ar trebui redusă, cel puțin până la nivelul de 9% din perioada anterioară. El consideră că aceasta nu este singura măsură necesară, ci trebuie luate și alte măsuri pentru creșterea consumului intern. Potrivit declarațiilor lui Barbu, oferite surselor MediaFax și News.ro, el i-a înmânat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, un pachet de „N măsuri” economice, acest last fiind descris ca un tehnocrat cu trecut liberal. ^[6]

În cadrul unei interviuri la Antena 3, Florin Barbu a argumentat că majorarea cotei TVA la alimente de la 9% la 11% a afectat grav puterea de cumpărare a populației. Ministrul susține că economia trebuie să se bazeze pe consum, fiind de acord cu dinamica observată și în alte state, inclusiv în Statele Unite ale Americii. El apreciază că este nevoie de o direcție clară și de prețuri mai mici la raft pentru a revigora piața internă. ^[6]

Chiar dacă consideră inițial că plafonarea adaosului comercial este benefică, Florin Barbu a clarificat recent că reducerea TVA-ului la 9% este prioritară. Referindu-se la decizia privind cota fiscală, ministrul a reiterat că competența aparține Ministerului Finanțelor. „Sigur se va lua o decizie până la urmă în Guvernul României”, a concluzionat Barbu, subliniind propria sa expertiză în economie și fiscalitate prin prisma măsurilor prezentate colegului său, Alexandru Nazare. ^[6]

Discussia despre masurile propuse de Florin Barbu se incadreaza in contextul mai larg al analizei Guvernului privind prelungirea sau extinderea plafonarii adaosului comercial la alimente, masura care expira pe 31 decembrie. Inainte de aceasta, autoritatile mai vizesca reducerea TVA-ului, ca principal instrument pentru oprirea cresterii inflatiei si stimularea consumului. ^[6]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție