Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Economistii chestionați de Bloomberg sunt de acord că Banca Națională a României va menține rata dobânzii de referință neschimbată, la 6,50%, în cadrul ședinței de politici monetare programate pentru data de 12 noiembrie 2026. Ședința va fi importantă pentru stabilirea direcției politicii monetare în perioada următoare, în contextul unor prevederi ale analișților care sugerează că banca centrală ar putea revizui prognoza inflației în sens ascendent. [1]
Pe fondul creșterii anticipațiilor privind inflația, mesajul din conferința de presă a guvernatorului BNR Marius Năstase Isrescu ar putea apărea ca mai puțin accommodativ în comparație cu discursul din august, conform unui sondaj Bloomberg. Aceste estimări sunt influențate de tendința persistentă de înăsprire a politicii monetare adoptată de marile bănci centrale la nivel global. [1]
Prevederile economice sugerează că BNR ar putea menține rata dobânzii de referință la 6,50% cel puțin până în mai 2027. Inflația de bază ar reveni abia în trimestrul IV al anului 2027 în intervalul țintă al băncii centrale. Condițiile cheie pentru relaxarea politicii monetare includ continuarea consolidării fiscale în România și încheierea ciclului de înăsprire monetară în zona euro. Pielele prețuiesc menținerea unei orientări de înăsprire de către principalele bănci centrale până în primul trimestru al anului 2027. [1]
Adrian Codîrlășu, președintele CFA România, a afirmat că nu se preconizează schimbări semnificative în deciziile BNR, evidențiind faptul că inflația constituie încă principalul impediment pentru reducerea dobânzilor. Ciprian Dăscălu, economistul-șef al BCR, a observat că România, deținând cea mai înaltă rată a politicii monetare din regiune, va amâna orice relaxare monetară până la obținerea unor dovezi clare despre o traiectorie descendentă stabilă a inflației. [1]
Contextul macroeconomic actual indică faptul că majorările suplimentare ale ratei dobânzii de politică monetară în România sunt extrem de improbabile, având în vedere decalajul de producție profund negativ al economiei. În octombrie, rata efectivă a dobânzii de politică monetară a BNR a crescut la 6,07%, de la pragul minim de 5,50% al facilității de depozit. Situația de deficit de lichiditate a sistemului bancar față de BNR s-a înregistrat în octombrie pentru prima dată din iunie 2025. [1]