Într-o analiză dedicată, Adrian Negrescu, managerul think-tank-ului economic Frames, subliniază că poziționarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare ar putea avea consecințe severe pentru salarii, exporturi și competitivitate economică în deceniul care vine. Expertul observă că, deși economia României înregistrează creștere, aceasta nu este susținută de inovare. Potrivit său, în era inteligenței artificiale, această discrepanță distinge statele care generează valoare adăugată de cele care se limitează la consum. [1]
Potrivit cercetării citate în articol, România se situează pe ultima poziție în clasamentul european al inovării, iar decalajul față de celelalte state membre continuă să crească. Raportul Comisiei Europene privind performanța în inovare (European Innovation Scoreboard 2026) plasează țara pe ultima locație dintre cele 27 de state membre, cu un scor de doar 41,8% din media Uniunii. Din 2019 încoace, scorul României a urcat cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte. [1]
În paralel, se observă o reducere a finanțărilor de tip venture capital și a sumelor cheltuite de companii pentru modernizare și inovare. Conform raportului anual How to Web dedicat investițiilor de risc din Europa de Est, start-up-urile românești au atras în 2025 doar 103 milioane de euro, printr-un număr de 40 de tranzacții, cu aproximativ o cincime mai puțin decât în 2024. Pe plan european, investițiile de venture capital au urcat în 2025 la circa 66 de miliarde de euro, din care peste o treime, aproximativ 23,5 miliarde de euro, s-a orientat către companii de inteligență artificială. [1]
România atrage o proporție extrem de mică din capitalul de risc european, reprezentând peste 4% din populația UE, dar primind sub 0,2% din investițiile de acest tip pe continent. Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au scăzut în 2024 la 0,46% din PIB, de la 0,51% un an mai înainte, iar bugetul public alocat cercetării a coborât în 2025 la 0,09% din PIB, prima oară din ultimele două decenii când această alocatie scade sub 0,1%, media europeană fiind de 0,69%. De asemenea, doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați utilizau soluții de inteligență artificială în 2025, față de o medie europeană de aproape 20%. [1]
Adrian Negrescu subliniază impactul negativ al lipsurilor pe piața de finanțare asupra adoptiei tehnologiei AI. 'Când doar una din 20 de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii. Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească', explică managerul Frames. [1]
Analiza indică fondul de fonduri RoBOOST, dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu Fondul European de Investiții (FEI), drept un instrument cheie pentru viitor. Memorandumul de înțelegere dintre cele două instituții a fost semnat la 1 iulie 2026, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat ca termen de lansare sfârșitul anului curent sau începutul lui 2027. Negrescu consideră că mecanismul ar putea facilita accesul companiilor românești la finanțări europene, oferind un traseu complet pentru escalarea start-up-urilor. [1]
O altă sursă potențială de finanțare identificată este sectorul fondurilor de pensii private din Pilonul II, care administrează active de aproape 247 de miliarde de lei, majoritatea plasate în titluri de stat și acțiuni. Negrescu sugerează că dacă doar 1% din aceste active ar fi direcționate către fonduri de venture capital și private equity, piața ar primi aproape 500 de milioane de euro, suma de aproximativ cinci ori mai mare decât au atras toate start-up-urile românești în 2025. [1]
În concluzie, Frames propune cinci obiective măsurabile până în 2030: triplarea investițiilor de venture capital în start-up-urile românești la peste 300 de milioane de euro anual, creșterea ponderii firmelor care utilizează inteligența artificială la cel puțin 15%, revenirea sectorului IT&C la 8% din PIB, dublarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare spre 1% din PIB și intrarea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile fondurilor europene de finanțare a companiilor tehnologice. Negrescu avertizează că revoluția AI nu așteaptă, iar fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni regionali. [1]
Adrian Negrescu, managerul think-tank-ului Frames, avertizează că poziționarea României pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea ar putea avea impact negativ asupra salariilor, exporturilor și competitivității economiei pe parcursul următorului deceniu. Conform spuselor acestuia, economia românească cunoaște o creștere, dar aceasta nu este însoțită de inovație, un aspect care, în era inteligenței artificiale, marchează diferența dintre țările care generează valoare și cele care se limitează la cumpărarea ei. [2]
România se situează pe ultima poziție în clasamentul european al inovării, iar decalajul față de celelalte state membre continuă să crească. Scorurile inferioare se reflectă în reducerea finanțărilor de tip venture capital și a sumelor cheltuite de companii pentru modernizare și inovare. Raportul Comisiei Europene privind performanța în inovare (European Innovation Scoreboard 2026) plasează țara pe ultima locație dintre cele 27 de state membre, cu un scor de doar 41,8% din media Uniunii. Din 2019 încoace, scorul României a urcat cu 8,2 puncte, în timp ce media europeană a avansat cu 11,6 puncte. În paralel, se observă o reducere a finanțărilor de tip venture capital și a sumelor cheltuite de companii pentru modernizare și inovare. [2]
Adrian Negrescu atrage atenția asupra impactului inteligenței artificiale asupra industriei IT. Avertizează că outsourcingul, deși a adus bunăstare, este erodat rapid de AI, care preia munca de programare repetitivă. 'Tocmai munca de programare repetitivă este cea pe care noile modele o preiau cel mai ușor. Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată', explică expertul. Investițiile de risc în Europa de Est evoluează în sens opus față de România. Conform raportului annual How to Web dedicat investițiilor de risc din Europa de Est, start-up-urile românești au atras în 2025 doar 103 milioane de euro, printr-un număr de 40 de tranzacții, cu aproximativ o cincime mai puțin decât în 2024. Pe plan european, investițiile de venture capital au urcat în 2025 la circa 66 de miliarde de euro, din care peste o treime, aproximativ 23,5 miliarde de euro, s-a orientat către companii de inteligență artificială. [2]
România atrage o proporție extrem de mică din capitalul de risc european. România reprezintă peste 4% din populația UE, dar primește sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent. Cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au scăzut în 2024 la 0,46% din PIB, de la 0,51% un an mai înainte, iar bugetul public alocat cercetării a coborât în 2025 la 0,09% din PIB, prima oară din ultimele două decenii când această alocatie scade sub 0,1%, media europeană fiind de 0,69%. Doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin zece angajați utilizau soluții de inteligență artificială în 2025, față de o medie europeană de aproape 20%. [2]
Adrian Negrescu subliniază impactul negativ al lipsurilor pe piața de finanțare asupra adoptiei tehnologiei AI. 'Când doar una din 20 de firme folosește AI, România ratează cel mai mare salt de productivitate din ultimele decenii.' Start-up-urile tech sunt cele care duc aceste tehnologii în fabrici, bănci, agricultură sau administrație. Dacă ele nu au acces la capital, nu vom avea nici furnizori locali de AI, nici clienți pregătiți să o folosească [2]
În acest context, analiza prezintă fondul de fonduri RoBOOST drept un instrument care ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital de risc. Este un fond de fonduri: banii publici și instituționali nu ajung direct la companii, ci sunt plasați în fonduri de private equity și venture capital, care selectează apoi firmele în care investesc. Proiectul este dezvoltat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu Fondul European de Investiții (FEI), din Grupul Băncii Europene de Investiții. BID ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro. Adrian Negrescu consideră că mecanismul ar putea facilita accesul companiilor românești la finanțări europene. Este un fond de fonduri: banii publici și instituționali nu ajung direct la companii, ci sunt plasați în fonduri de private equity și venture capital, care selectează apoi firmele în care investesc. Memorandumul de înțelegere dintre BID și FEI a fost semnat la 1 iulie 2026, urmând acordul bilateral și selecția fondurilor intermediare, de care se va ocupa FEI. Potrivit documentului, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat ca termen de lansare sfârșitul acestui an sau, cel mai târziu, începutul lui 2027. 'RoBOOST este instrumentul care a lipsit României în ultimii 15 ani. Nu vorbim despre granturi distribuite birocratic, ci despre capital administrat profesionist, cu obiective de randament. Iar conexiunea cu mecanismele europene creează un traseu complet: un start-up românesc poate crește cu bani din RoBOOST, apoi poate accesa tichetele de zeci de milioane de euro ale fondurilor europene de scalare. Pentru prima dată, putem duce o idee românească până la statutul de campion regional', subliniază Adrian Negrescu. [2]
Analiza indică și fondurile de pensii private drept o posibilă sursă de finanțare pentru companiile românești. Fondurile de pensii din Pilonul II administrează active de aproape 247 de miliarde de lei. Peste 60% sunt plasate în titluri de stat și aproximativ 30% în acțiuni. Dacă numai 1% din aceste active ar fi direcționat către fonduri de venture capital și private equity, piața ar primi aproape 500 de milioane de euro. Suma este de aproape cinci ori mai mare decât au atras toate start-up-urile românești în 2025 Potrivit managerului Frames, o parte din aceste resurse ar putea contribui la dezvoltarea pieței de capital de risc. 'Românii au economisit pentru pensie zeci de miliarde de euro, plasați în mare parte în datoria statului. O fracțiune din acești bani, investită prudent, prin fonduri supravegheate, ar transforma piața de capital de risc din România. Problema nu sunt banii, ci reglementarea și curajul de a o schimba', afirmă Negrescu. [2]
Pentru perioada următoare, Frames propune cinci obiective măsurabile până în 2030: triplarea investițiilor de venture capital în start-up-urile românești la peste 300 de milioane de euro anual, creșterea ponderii firmelor care utilizează inteligența artificială la cel puțin 15%, revenirea sectorului IT&C la 8% din PIB, dublarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare spre 1% din PIB și intrarea a cel puțin cinci companii românești în portofoliile fondurilor europene de finanțare a companiilor tehnologice. Adrian Negrescu avertizează și asupra riscurilor întârzierii investițiilor în inovare. 'Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni. Țările care își finanțează acum start-up-urile vor avea peste zece ani companiile care dictează regulile pieței. România are talent, are un sector IT matur și, prin RoBOOST, are în sfârșit un instrument financiar serios. Ne lipsește viteza. Fiecare lună pierdută înseamnă fondatori care pleacă și companii vândute înainte să devină campioni', a adăugat Negrescu. [2]
Surse
- AGERPRES Negrescu (Frames): Ultimul loc în UE la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu
- DCNews România, pe ultimul loc în UE la inovare. Adrian Negrescu avertizează: "Revoluția AI nu așteaptă pe nimeni!". Fondurile RoBOOST, soluția
- Analistul Adrian Negrescu (Frames): Ultimul loc al României la inovare în UE va costa salarii și competitivitate

