Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economic

Analiză Forbes. Fără cercetare și inovare, România își condamnă singură economia la mediocritate

România a cheltuit 8,079 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2024, adică 0,46% din PIB, cel mai redus nivel din UE.

România a cheltuit 8,079 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2024, echivalentul a numai 0,46% din PIB, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană unde media a fost 2,24% din PIB, potrivit analizei Forbes România. În ultimul deceniu, investițiile în cercetare au stagnat în jurul pragului de 0,5% din PIB, fără apropiere semnificativă de nivelul european.

Conform datelor INS citate în analiză, din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din 2024, 53,6% au fost finanțate de întreprinderi și 28,4% din fonduri publice. Autorii subliniază că, deși mediul privat asigură peste jumătate din finanțare, suma raportată la economia României rămâne infimă.

În 2023, cheltuielile de cercetare-dezvoltare realizate de sectorul companiilor din România au reprezentat 0,32% din PIB, comparativ cu 1,49% la nivelul Uniunii Europene, adică un efort de aproape cinci ori mai mic. Doar 8,8% dintre companiile românești au raportat activități de inovare în perioada 2020–2022, față de 51,4% în UE, potrivit Eurostat.

Potrivit OECD, IMM-urile realizează aproximativ 12% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale companiilor din România, semnalând o concentrare puternică în câteva întreprinderi mari. Firmele locale sunt orientate mai degrabă spre adoptarea tehnologiilor dezvoltate în alte țări decât spre cercetare proprie.

Sprijinul fiscal efectiv pentru cercetare-dezvoltare a fost de numai 0,01% din PIB, față de aproximativ 0,1% în UE și economiile OECD, din cauza birocrației excesive și a lipsei de informare. Multe IMM-uri nu știu că anumite activități pot fi încadrate fiscal drept cercetare-dezvoltare.

Publicațiile științifice realizate în colaborare între instituțiile publice și companii reprezentau 6,2% din total, sub media europeană de 7,7%, potrivit Comisiei Europene. Instrumentele de apropiere între mediul academic și privat, precum granturile de legătură sau voucherele de inovare din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027, au înregistrat întârzieri majore în implementare.

În 2025, solicitanții din România au înregistrat doar 41 de cereri de brevet european, echivalentul a 2,2 cereri la un milion de locuitori, față de media UE de 153 la un milion de locuitori, potrivit Oficiului European de Brevete. Ponderea produselor high-tech în exporturile României rămâne sub media europeană și în urma economiilor precum Cehia și Ungaria, potrivit OECD.

Analiza arată un cerc vicios în care investițiile reduse limitează apariția tehnologiilor proprii, colaborarea slabă blochează transferul de cunoaștere, iar firmele concurează aproape exclusiv prin costuri mici și tehnologii importate. Se subliniază nevoia de bugete publice predictibile, debirocratizarea facilităților fiscale și mecanisme reale de transfer tehnologic.

Surse

  1. Forbes România Analiză Forbes. Fără cercetare și inovare, România își condamnă singură economia la mediocritate
Taguri
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție