Economic5 noiembrie 2026

Banca Angliei majorează dobanza de referinta cu 25 de puncte de baza pana la 4%

Autoritatile monetare britanice au decis pentru prima data din 2023 o marire a ratei dobanzilor, motivata de inflatia crescuta indusa de criza energetica in Orientul Mijlociu.

Actualizat pe 7 noiembrie 2026

Banca Angliei a anuntat joi prima majorare a ratei dobanzii de referinta din ultimii peste trei ani, ridicind aceasta cu 25 de puncte de baza, la nivelul de 4%, potrivit CNBC. Aceasta miscare, anticipata larg de piata, marcheaza inversarea tendintei anterioare de relaxare si a facut din banca centrala britanica ultima dintre marile banchi centrale care intra intr-un ciclu de inasprire monetara, comparativ cu Statele Unite si alte economii dezvoltate. ^[1]

Comitetul de Politica Monetara (MPC) a aprobat masura cu un vot majoritar de 8 la 1. Singurul membru care a disidentat, Catherine L. Mann, a solicitat o majorare mai agresiva, de 50 de puncte de baza, pana la 4,25%, argumentand existenta unor „riscuri de inflatie non-liniare” si a efectelor de runda secundara. Man a descris voturile recente de crestere cu 25 de puncte ca fiind o „plata initiala” pentru a consolidati credibilitatea politicii monetare si a preveni institutionalizarea inflatiei ridicate in prezenta unei piete a muncii tensionate. ^[1]

Dinamica inflatiei din Marea Britanie continua sa fie influentata semnificativ de preturile la energie, dat fiind rolul tarii ca importator net de combustibili. Oficialii proiecteaza ca rata anual a inflatiei sa atinga aproximativ 5% pana la mijlocul anului 2027, urmand sa scada ulterior pe masura ce impactul energetic se dilueaza si politica restrictiva isi produce eficienta. Guvernatorul Andrew Bailey a avertizat ca, fara progres in rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, riscurile pentru preturile energiei si, implicit, pentru inflatie, vor ramane in crestere. ^[1]

Reactia pietelor fata de decizie a fost una de adoptare a nivelului superior al ratei. Randamentele titlurilor de stat britanice (gilts) au crescut, cu randamentul obligatiunilor pe 2 ani urcand la 4,782%, iar cel pe 10 ani ajungand la 5,1546%. Lira sterlina s-a mentinut stabila fata de dolar si euro, dupa ce atinsese anterior un maxim post-Brexit. Strategii de la JPMorgan Private Banking au calitat majorarea ca fiind „extrem de simbolica”, marcand o inversare totala a perspectivelor de inceputul anului, cand piata scontase scaderi ale ratelor datorita controlului inflatiei. ^[1]

Banca Angliei (BoE) a decis joi să majoreze rata dobânzii de politică monetară de la 3,75% la 4%, marcând prima majorare din ultimii trei ani, și a avertizat că ar putea urma cel puțin încă o creștere, în cazul în care războiul din Iran continuă, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Cei nouă membri ai Comitetului de Politică Monitară (MPC) au votat 8 la 1 pentru această măsură; singurul vot disident aparținând memberlui extern Catherine Mann, care a susținut o majorare de 50 de puncte de baza, până la 4,25%. Guvernatorul Andrew Bailey a precisat că decizia nu ar trebui interpretată ca începutul unei serii inevitabile de creșteri, dar a subliniat că nesoluționarea conflictului din Orientul Mijlocio ar face probable alte majorări.[s:E944591|Financial Intelligence] ^[2]

BoE și-a revizuit previziunile de creștere economică, estimând un ritm de 1,6% pentru 2026 și 1,3% pentru 2027, valori peste prognosticele oficiale, susținute de robustețea cheltuielilor cu inteligența artificială și de măsurile bugetare recente anunțate de ministrul Finanțelor, John Healey. Pe frontul inflației, Banca Centrală proiectează un vârf de 4,8% în trimestrul al II-lea al anului 2027 și o revenire la ținta de 2% până în trimestrul al III-lea al anului 2028, în scenariul de bază. Totuși, într-un scenariu pesimist, dacă prețul țițeiului ar atinge 130 de dolari pe baril (față de aproximativ 100 de dolari actuali), inflația ar putea ajunge la 6,2% în trimestrul al III-lea din 2027. Federația Monitară Internațional estimează o creștere economică de 1,3% pentru 2026, similară cu nivelul din 2025.[s:E944591|Financial Intelligence] ^[2]

Banca Angliei (BoE) a anunțat joi prima majorare a dobânzii de politică monetară în mai bine de trei ani, ridicând rata-cheie cu 25 de puncte de bază la 4%, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu. ^[3]

Decizia, larg anticipată de piețe, marchează prima scumpire a creditului de la august 2023 și îl plasează pe BoE ca ultima dintre marile banchi centrale care intră într-un ciclu de înăsprire monetară după ce SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul, în urmă cu opt luni. ^[3]

Comitetul de Politică Monetară (MPC) a votat majorarea cu 8 voturi la 1. Singurul membru care s-a opus a cerut o creștere mai agresivă, de 50 de puncte de bază, care ar fi dus dobânda la 4,25%. ^[3]

„Potrivit comunicatului MPC, criza din Orientul Mijlociu a intrat în luna sa nouă, iar cotele globale ale energiei își mențin tendința ascendentă pornind de la un prag deja elevat. ^[3]

Oficialii băncii centrale estimează acum că inflația din Marea Britanie va ajunge la „aproximativ 5%” la jumătatea anului 2027, urmând ca ulterior să scadă pe măsură ce efectul scumpirii energiei asupra ratelor anuale se va estompa, iar politica monetară restrictivă își va face simțit impactul asupra prețurilor. ^[3]

Înainte de anunț, piețele evaluau la peste 99% probabilitatea unei majorări a dobânzii, conform datelor LSEG. Investitorii luau în calcul o șansă de unu la patru pentru o nouă creștere în decembrie. ^[3]

În Raportul de politică monetară din noiembrie, guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a subliniat că, atâta timp cât nu se înregistrează progres real în rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, amenințările asupra costurilor energetice și, consecutiv, ale inflației, vor persista pe trend ascendent. ^[3]

„Bailey a declarat: „În absența știrilor care să diminueze presiunile inflaționiste, identific temeiuri pentru majorarea suplimentară a dobânzilor, după care se va adopta o abordare mai flexibilă și supusă condițiilor impuse de dinamica prețurilor la energie și a inflației. ^[3]

Datele publicate la începutul lunii au arătat că rata anuală a inflației din Marea Britanie a urcat la 3,5% în septembrie, impulsionată de scumpirea accelerată a carburanților. Fiind importator net de energie, Regatul Unit este deosebit de expus șocurilor externe de acest tip, precum cel provocat anul acesta de războiul din Iran. ^[3]

Membrei MPC considerați cei mai înclinați spre înăsprirea politicilor monetare, printre care Catherine Mann, a anunțat că a optat pentru măsuri mai drastice decât ceilalți colegi, invocând cercetările care atestă existența unor riscuri inflaționiste neliniare”. ^[3]

„Voturile mele anterioare pentru o creștere a dobânzii cu 25 de puncte de bază au reprezentat un 'avans' pentru a contracara efectele de runda a doua, pentru a consolida credibilitatea și pentru a susține 'buna politică' ^[3]

Potrivit acesteia, economia a depășit pragul statistic estimat și a intrat într-un regim de piață a muncii cu inflație ridicată și ofertă tensionată, în care reacțiile asimetrice ale gospodăriilor și companiilor amplifică efectele de runda a doua. „Din perspectiva gestionării riscurilor și a credibilității, o majorare de 50 de puncte de bază a dobânzii este 'buna politică' ^[3]

Randamentele titlurilor de stat britanice (gilts) crescuseră deja înainte de anunț. Randamentul obligațiunilor de referință pe 10 ani era în urcare cu 2 puncte de bază, la 5,1546%, în timp ce randamentul titlurilor pe 2 ani a avansat cu 4 puncte de bază, la 4,782%. ^[3]

Lira sterlină, care atinsese miercuri un maxim post-Brexit, a rămas joi după-amiază stabilă atât față de dolarul american, cât și față de euro. ^[3]

Scott Gardner, strateg de investiții la JPMorgan Personal Investing, a calificat majorarea din noiembrie drept „extrem de simbolică”. ^[3]

„Este o întoarcere de 180 de grade față de începutul anului, când mulți credeau că dobânzile vor scădea, întrucât inflația din Marea Britanie fusese în mare parte îmblânzită”, a spus Gardner. ^[3]

Analistul a avertizat că perspectivele rămân incerte și depind nu doar de prețul petrolului, ci și de cel al gazelor naturale, care a crescut puternic în ultimele luni. „În mod îngrijorător, există semne timide ale unor efecte inflaționiste de runda a doua în economia britanică, întrucât vedem o accelerare a inflației la bunuri și servicii. Banca va fi atentă la acest lucru, dar va fi conștientă și de riscul de a fi prea agresivă cu majorările de dobândă, ceea ce ar putea frâna creșterea economică pozitivă din ultima perioadă ^[3]

Banca Angliei a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,75% la 4%, pentru prima dată din august 2023, conform deciziei luate de Comitetul de politică monetară (MPC), care a votat cu opt voturi la unu. Singurul vot diferit, al lui Catherine Mann, a favorizat o majorare mai agresivă, până la 4,25%, argumentând riscuri inflaționiste non-liniare. Decizia va afecta direct ratele creditelor ipotecare cu dobândă variabilă în Regatul Unit. ^[4]

Economii băncii proiectează ca inflația în Marea Britanie să urce la circa 4,5% în primul trimestru din 2027 și la circa 5% în al doilea trimestru, înainte de a scădea ulterior. Aceste proiecții sunt modelate pe ipoteza că petrolul Brent se va menține la 108 dolari pe baril, iar gazul britanic la 216 pence pe therm, valori semnificativ mai mari decât cele din iulie. Guvernatorul Andrew Bailey a subliniat că politica monetară nu urmează un traseu prestabilit, iar următoarea ședință a MPC este programată pentru 17 decembrie, unde vor evalua dacă riscurile inflaționiste justifică noi majorări. ^[4]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție