Banca Centrală Europeană (BCE) evaluează planurile de apărare ale băncilor împotriva atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială, după termenul de transmitere fixat pe 31 octombrie. Instituția confirmă această etapă în contribuția publicată pentru reuniunea Eurogrupului din 9 noiembrie 2026, semnată de Claudia Buch, președinta Consiliului de supraveghere. [1]
Riscul vizat este unul sectorial, dat fiind că peste 90% dintre băncile supravegheate direct de BCE folosesc AI, iar 85% utilizează AI generativă. Aceste procente, prezentate de Claudia Buch în septembrie, descriu nivelul de adopție al tehnologiei, nu rezultatele verificării conformității cu cerințele de securitate. Utilizarea AI nu se limitează la aplicații conversationalе; băncile o folosește pentru detectarea fraudelor (64% dintre instituții), prevenirea criminalității cibernetice, evaluarea creditelor și automatizarea operațiunilor. [1]
Autoritatea supraveghetară subliniază că sistemele Avanzate Frontier AI pot grava ritmul operatiunilor malitioase, prin detectarea punctelor slabe din cod și generarea tehnicilor de exploatare cu o rapiditate nerecunoscută pana acum. Comunicația emisă în luna iulie pune în evidencia intensificarea ratelor și a volumului unor pericole cunoscute, ca rezultat al comprimării timpului scurs intre constatarea unei neconformități și utilizarea acesteia împotriva unei organizatii. Mеханизmele convenționale, care se bazează pe perioade extinse de timp între remarcarea deficiențelor și implementarea patch-urilor, riscă să nu mai fie adecvate. [1]
Prin scrisoarea adresată directorilor băncilor semnificative la 7 iulie, Claudia Buch a cerut planuri de acțiune cu măsuri concrete, resurse, responsabilități și termene. Prioritățile imediate sunt corectarea mai rapidă a vulnerabilităților, îmbunătățirea monitorizării și verificarea furnizorilor IT. O atenție specială revine sistemelor accesibile din exterior, infrastructurilor cloud și componentelor software terțe. Planurile trebuiau transmise echipelor de supraveghere până la 31 octombrie, iar BCE afirmă că le evaluează acum pentru a identifica domeniile care necesită îmbunătățiri. [1]
Contribuția estimează expunerile directe de creditare către firme asociate dezvoltării AI la aproximativ 62 de miliarde de euro în trimestrul al doilea 2026, reprezentând 1,2% din expunerile corporative angajate ale băncilor din zona euro. Cifra măsoară expuneri de creditare, nu pierderi sau credite neperformante, și exclude anumite centre de date și finanțările indirecte. BCE apreciază că băncile joacă un rol relativ redus în finanțarea directă a companiilor AI, dar monitorizează riscul de transmitere a dificultăților prin creditul privat și alți intermediari nebancari. [1]
BCE consideră sectorul bancar solid financiar, cu active totale de 34.449,39 miliarde euro și o rată CET1 de 16,62% pentru toate instituțiile din supraveghere în trimestrul al doilea 2026. Totuși, supraveghetorul menține atenția asupra dependenței de furnizorii externi și a capacității de a continua operațiunile esențiale în cazul unor întreruperi. Evaluarea se înscrie în cadrul obligațiilor DORA (Regulamentul privind reziliența operațională digitală), aplicabil din ianuarie 2025. Pentru a permite concentrarea resurselor, termenul chestionarului anual de risc IT a fost mutat în februarie 2027. [1]
În cazul României, este necesară distincția dintre obligațiile europene și domeniul supunerii supravegherii directe. Statele membre care nu aderă la Mecanismul unic de supraveghere, cum ar fi România, nu fac ca băncile locale să fie destinatarii directi ai scrisorii Băncii Centrale Europene, cu toate că Regulamentul privind digitala (DORA) continuă să se aplice entităților financiare românești. Structura comunitară SRB a sesizat posibilitatea ca amenințările cibernetice să pună în pericol fluxul neîntrerupt al operațiunilor bancare, chiar dacă indicatorii de capitalizare rămân stabili, recomandând totodată finalizarea integrării sistemului bancar și alinierea legislațiilor interne. [1]

