Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) susțin aproape 69% dintre locurile de muncă din sectorul privat nefinanciar al României, însă cele mai multe nu reușesc să depășească statutul de microîntreprindere. Într-un context marcat de taxe mai mari, inflație și incertitudine economică, Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore: România are antreprenori, dar prea puține companii care reușesc să crească și să devină competitive Antena 3. [1]
Economia românească traversează o perioadă dificilă, în care măsurile de reducere a deficitului bugetar, scăderea puterii de cumpărare și costurile ridicate de finanțare pun presiune asupra mediului de afaceri. Comisia Europeană estima, în prognoza din mai 2026, o creștere economică de numai 0,1% pentru acest an, pe fondul consolidării fiscale și al consumului intern slăbit. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectele sunt directe: cheltuieli mai mari, clienți mai prudenți și resurse tot mai limitate pentru investiții. [1]
Alianța Binelui Comun prezintă prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulat „IMM-urile din România - Motorul economiei care crește cu frâna trasă”. Analiza reunește date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România, oferind o radiografie a antreprenoriatului românesc și a obstacolelor care îi limitează dezvoltarea. Potrivit barometrului, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. [1]
Aceste IMM-uri reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din ocuparea sectorului și generează 60,5% din valoarea adăugată. Cu toate acestea, există un dezechilibru important: nu mai puțin de 94,2% dintre companii sunt microîntreprinderi, iar numai aproximativ 7.400 au ajuns la dimensiunea unor firme mijlocii. Microîntreprinderile produc doar 26,2% din valoarea adăugată, în timp ce companiile mari, care reprezintă numai 0,2% din total, generează 39,5%. [1]
Datele arată că principala problemă a economiei românești nu este lipsa inițiativei antreprenoriale, ci dificultatea firmelor de a trece de la afaceri mici la companii capabile să investească, să angajeze și să concureze pe piețele internaționale. Barometrul ABC evidențiază și deteriorarea încrederii în mediul economic: 65,1% dintre antreprenorii chestionați consideră că actualul climat este nefavorabil dezvoltării afacerilor, iar 25,5% declară că și-au redus activitatea. [1]
Accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai mari probleme. Conform datelor BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută. În același timp, 44% dintre firmele românești intenționează să își extindă capacitatea în următorii trei ani, față de 26% la nivel european. [1]
Diferențele se văd și în productivitate. O persoană ocupată într-o firmă autohtonă generează, în medie, aproximativ 24.000 de euro valoare adăugată, față de 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Decalajul reflectă inclusiv investițiile insuficiente în tehnologie, accesul limitat la capital și dificultățile de extindere pe piețe externe. La acestea se adaugă povara administrativă: aproximativ două treimi dintre respondenții cercetării privind fondurile europene indică birocrația și instabilitatea documentației drept obstacole. [1]
Barometrul ABC își bazează recomandările pe concluziile trase și sugerează o revizuire a modului de apreciere a reușitei politicilor publice destinate antreprenorilor. În loc să se pună accent exclusiv pe volumul start-up-urilor, sistemul de evaluare ar trebui să evalueze potențialul de expansiune și generarea de valoare adăugată. Soluțiile identificate includ simplificarea accesului la finanțare, reducerea birocratiei, accelerarea procesului de digitalizare, formarea managerială și facilitarea pătrunderii companiilor din România pe piețele europene. [1]
O propunere importantă este introducerea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, un instrument de evaluare de la 0 la 100, care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea, digitalizarea, exporturile și capacitatea firmelor de a trece într-o categorie superioară de mărime. Concluzia barometrului este că România are nevoie nu doar de mai multe firme, ci de mai multe companii puternice, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor fiind o condiție pentru creșterea economică și salarii mai bune. [1]