Compania națională TAROM a ajuns să coste statul român sute de milioane de euro, în timp ce rețeaua de zboruri s-a redus și datoriile au crescut, arată o anchetă Observator News. În prezent, 95 de milioane de euro din ajutoarele primite de la stat depind de îndeplinirea planului de restructurare până la finalul anului, iar neatingerea obiectivelor asumate în fața Comisiei Europene ar putea obliga România să recupereze banii, cu risc de faliment.
Sindicatele reclamă un mecanism de numiri politice la vârf. Liderul sindicatului SUT TAROM, Narcis Pașcu, afirmă că „A intrat pe ușa din dos în companie” și că fenomenul se repetă „din 4 în 4 ani sau chiar mai des”, potrivit președintelui Sindicatului FORUM, Pompiliu Ioan Wan Buzduga. Pașcu vorbește despre numiri „pentru căpușarea Companiei TAROM”. Analiza arată că în ultimii zece ani compania a schimbat 18 directori generali, majoritatea interimari numiți fără concurs. Cel mai lung mandat a durat aproape doi ani, cel mai scurt doar câteva luni; în ultimii doi ani și jumătate s-au perindat patru directori.
Din iulie, la conducerea TAROM se află Cristian Anghel, numit în timpul mandatului lui Radu Miruță, fost ministru interimar la Transporturi. Potrivit sindicaliștilor, Anghel a fost promovat ca director general adjunct din funcția de consilier, fără examen. Licențiat în drept, cu specializări în management, leadership și managementul activităților antifraudă, el a intrat în companie în 2018, pe vremea lui Wolff Werner Wilhelm, ca consilier personal, apoi a ocupat funcțiile de director general adjunct și director operațional sol, înainte de a fi pus la conducere de Consiliul de Administrație. În replică scrisă, acesta neagă susținerile politice și spune că funcțiile au fost obținute prin concurs, în urma promovării unor examene.
Sindicatele descriu reorganizări succesive ca instrument de schimbare a personalului: „Din șase-șase luni, poți face reorganizare. Prin reorganizare nu se face altceva decât să dai oamenii pricepuți afară, oamenii incomozi și să în ușa din spate se introduci oamenii care sunt neamuri sau sinecuri, politice”, spune Pompiliu Ioan Wan Buzduga. Pandemia a adus un nou plan de restructurare cu concedieri de peste 40% din angajați. Statul a pompat aproape 115 milioane de euro în ultimii șase ani, sub formă de granturi și împrumuturi, însă bilanțul contabil indica datorii de peste 176 de milioane de euro la finalul anului trecut.
Rețeaua s-a contractat drastic: de la 70 de destinații în 1990 a rămas cu o treime, disparând treptat America de Nord, Asia și Australia, iar din 2024 compania a renunțat la destinații europene precum Belgrad, Barcelona, Viena și München, zburând acum doar în Europa. Curtea de Conturi a constatat că între 2012 și 2016 TAROM a plătit aproape 3,8 milioane de lei despăgubiri pentru zboruri cu probleme. Sindicaliștii mai invocă costuri persistente din contracte încheiate de conduceri anterioare, exemplul dat fiind două aeronave luate în leasing în 2016 la 360.000 de euro pe lună, față de 180.000–220.000 de euro practicați pe piață atunci, contracte ținute secret de conducere pentru clauze de confidențialitate.
Probleme similare apar și la Tarom Tehnic, desprinsă din TAROM SA pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În primele două luni de funcționare noua companie acumulase datorii de 160 de mii de euro, iar la un an de la înființare se află la al doilea director. Florian Tărilă, absolvent al Universității Nicolae Titulescu, a obținut funcția fără concurs. El susține că a fost evaluat CV-ul și experiența în aviație și că a moștenit contractul cu o firmă externă de resurse umane, în timp ce aduce o nouă șefă de resurse umane, ceea ce duce la plata dublă a serviciilor. Un raport din 2015 arăta că aproape 40% dintre angajații TAROM erau înrudiți între ei, procent care între timp s-a înjumătățit, potrivit anchetei.
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania

