Consiliul de administraţie al Băncii Naționale a României (BNR) a analizat și a aprobat, în ședința de joi, Raportul asupra inflaţiei, ediția noiembrie 2026, document care include cele mai recente date și informații disponibile Agerpres. [1]
Conform prognozei prezentate în raport, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului 2026, fiind influențată în principal de scumpirile recente ale energiei și combustibililor, precum și de evoluția cursului de schimb al leului. Ulterior, inflația urmează să intre pe o traiectorie gradual descrescătoare, cu revenirea în interiorul intervalului țintei în trimestrul I al anului 2028. Această evoluție este anticipată sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste rezultate din șocul energetic și seceta severă din 2026, precum și datorită presiunilor exercitate de deficitul de cerere agregată, care se va adânci în semestrul II al anului 2026 în contextul crizei energetice și al corecției bugetare. [1]
Banca Centrală a raportat că rata anuală a inflației a crescut la 6,94% în octombrie 2026, comparativ cu 6,61% în septembrie, creștere determinată în principal de prețul combustibililor și al produselor alimentare, precum fructele, legumele și ouăle. [1]
În cadrul ședinței din 12 noiembrie, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. De asemenea, au fost menținute rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. [1]
Analistul economic Adrian Negrescu a criticat gestionarea inflației, afirmând că BNR nu reușește pentru al șaselea an consecutiv să atingă ținta principală. Acesta a atribuit creșterile de prețuri, în special în zona energiei, gazelor și a carburantilor, deciziilor politicienilor aflați la putere, precizând că acest context a dus către o situație în care „sărăcia a devenit definitorie la nivelul majorității populației” DC NEWS. Negrescu estimează că rata inflației s-ar putea apropia de 8% în luna decembrie, neexcludând depășirea acestei limite în perioada sărbătorilor din cauza apetitului de cumpărături și a unor practici speculative ale companiilor DC NEWS. [2]
Analistul estimează că dinamica inflației din România este fără precedent în Europa, țara ocupând repetat prima poziție în topul scumpirilor din Uniunea Europeană. Negrescu susține că fenomenul a depășit stadiul de situație conjuncturală, devenind o „politică de stat” prin care sunt taxate companiile și cetățenii DC NEWS. [2]
Comparând inflația cu o „boală”, Adrian Negrescu a afirmat că aceasta reprezintă cea mai insidioasă taxă impusă de stat. Acesta a argumentat că abordarea problemelor bugetare prin majorarea taxelor și inflație arată faptul că politicienii de la Palatul Victoria nu cunosc conceptul de stat social DC NEWS. [2]
Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că rata anuală a inflației s-a redus semnificativ în trimestrul 3 al anului 2026, pe măsură ce s-au diminuat efectele majorării TVA, a accizelor și ale crizei energetice Gândul. Totuși, presiuni asupra economiei continuă să exercite prețurile energiei, fluctuațiile din piața gazelor naturale și scumpirile din sectorul serviciilor Gândul. Mugur Isărescu a explicat că scăderea inflației în trimestrul 3 a fost determinată preponderent de efecte statistice favorabile, apărute după șocurile succesive care au afectat prețurile de consum Gândul. Oficialul a menționat că impactul majorării TVA și accizelor, precum și cel al crizei energetice prelungite, s-a atenuat treptat în calculul inflației anuale Gândul. Guvernatorul BNR a declarat că „a dispărut cocoașa inflaționistă” formată anterior, precizând că impactul șocurilor generate de taxele crescute și criza energetică s-a diminuat treptat, inclusiv datorită efectelor de bază Gândul. [3]
În timpul expunerii sale, Mugur Isărescu a examinat variabilele care au condus la modificarea prețurilor, punctând faptul că fluctuațiile energiei la nivel global au avut un impact semnificativ asupra costurilor interne, generând periodic presiuni inflaționiste sau contribuind la temperarea acestora Gândul. Guvernatorul a precizat totodată că, pe intervalul analizat, tendințele cotațiilor internaționale de energie au ajutat la reducerea presiunilor asupra nivelului prețurilor Gândul. [3]
Mugur Isărescu a explicat mecanismul prin care variațiile prețului petrolului influențează costul benzinei și al motorinei, impactul acestora extinzându-se ulterior către diverse ramuri economice. Din acest motiv, BNR monitorizează în mod specific evoluția prețului motorinei, pentru a putea separa efectul combustibililor de restul componentelor inflației Gândul. „La creșterea prețurilor în această perioadă, cel mai important factor a fost cel legat de temperarea suplimentară a piețelor internaționale de energie. Aici observați și mai clar, este mai bine vizualizat impactul combustibililor asupra ușoarei reveniri a creșterii prețurilor”, a precizat guvernatorul BNR Gândul. Conform afirmațiilor sale, factorul decisiv a fost stabilizarea piețelor globale de energie, în timp ce influența combustibililor s-a manifestat prin reluarea moderată a creșterii prețurilor Gândul. Isărescu a subliniat folosirea unui indice distinct pentru motorină pentru a demonstra aceste corelații, atrăgând atenția asupra efectelor în cascadă care afectează întreaga economie Gândul. [3]
Raportul evidențiază presiuni acumulate la nivelul produselor intermediare. Mugur Isărescu a afirmat că, în anumite ramuri industriale, au existat variații de preț de până la 80%, cauzate de costurile ridicate ale energiei Gândul. [3]
Analizând inflația de bază (măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat), șeful BNR a explicat că reducerea acesteia a fost favorizată de efectele statistice și de deficitul de cerere din economie. Totodată, a observat că prețurile serviciilor prezintă o rezistență mai mare la procesul de dezinflație Gândul. „Inflația de bază (...) a scăzut atât pe fondul efectului statistic favorabil, cât și datorită faptului că acționează, probabil mai puțin vizibil, dar acționează și deficitul de cerere în acest sens”, a declarat guvernatorul, precizând că serviciile sunt cele mai „încăpățânate” în ceea ce privește prețuri, fiind influențate și de efectul Balassa-Samuelson Gândul. Isărescu a subliniat că inflația de bază este cea asupra căreia banca centrală poate exercita o influență mai directă, scăderea acesteia fiind rezultatul combinat al efectelor statistice și al deficitului de cerere Gândul. Componentele inflației de bază analizate includ serviciile, bunurile nealimentare și bunurile alimentare Gândul. Guvernatorul a concluzionat că prețurile serviciilor vor continua să fie influențate de efectul Balassa-Samuelson și în perioada următoare Gândul. [3]
Surse
- Economica.net Isărescu prezintă noul Raport asupra inflaţiei. Ce se întâmplă în ultimele luni din 2026
- DCNews Adrian Negrescu, înaintea noului raport al BNR asupra inflației: "Sărăcia a devenit definitorie la nivelul majorității populației"
- Gândul „A dispărut cocoașa inflaționistă”. Mugur Isărescu anunță scăderea inflației, dar economia e gripată în continuare
- Agerpres
- BNR a aprobat Raportul asupra inflaţiei pentru noiembrie 2026

