Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
În cazul decesului unui participant la Pilonul II de pensii private, moștenitorii pot solicita banii acumulați direct administratorului fondului la care a contribuit persoana decedată. Dacă fondul nu este unul de plată specializată, suma se plătește la cerere, iar administratorul dispune de 30 de zile calendaristice de la primirea dosarului complet cu acte pentru a efectua viramentul. Beneficiarii pot opta pentru încasarea sumei într-o singură plată sau sub formă de pensie lunară eșalonată pe o perioadă de cel mult cinci ani. Totuși, dacă moștenitorul își are deja un cont individual de Pilon II, el are posibilitatea de a alege să transfere banii moșteniți direct în contul său propriu, separând astfel fondurile de pensiile publice sau de alte venituri. Distribuția sumelor dintre moștenitori se face conform cotelor stabilite în actul de moștenire, nu automat în părți egale între soț, copii sau părinți. Articolul 38 din Legea nr. 411/2004 prevede că la fondul de pensii al persoanei decedate se deschide câte un cont pentru fiecare moștenitor în parte, fiecare având obligația de a-și depune propria cerere de plată. Suma brută care revine fiecărui moștenitor poate fi diminuată de reținerile fiscale și de costurile de plată. De exemplu, dacă într-un cont sunt 20.000 de lei și actul de moștenire prevede trei sferturi pentru un moștenitor și un sfert pentru celălalt, părțile brute vor fi de 15.000 de lei, respectiv 5.000 de lei. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) ține evidența participanților la Pilonul II, dar nu este cea care plătește sumele moștenite. În cazul în care nu se cunoaște fondul la care a contribuit defunctul sau nu se are certitudinea existenței unor bani în Pilonul II, moștenitorii pot solicita sprijinul Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), anexând dovada decesului și documentele care atestă calitatea de moștenitor. Formularul public pus la dispoziție de ASF pentru identificarea fondului necesită datele persoanei care completează cererea și un acord prin care declară că respectivele date îi aparțin. Este interzisă completarea acestui formular cu datele persoanei decedate tratate ca și cum ar fi datele proprii ale moștenitorului. Moștenitorii trebuie să contacteze administratorul fondului pentru a obține formularul oficial de cerere, pentru a stabili modul în care pot depune actele (electronic sau fizic) și pentru a verifica cerințele privind originaiele sau copiile legalizate. La depunerea cererii și a dosarului complet la administratorul fondului, dacă beneficiarul optează pentru virarea banilor pe cont bancar, este necesar să adauge documentul băncii care conține IBAN-ul și numele titularului contului pe care dorite primirea sumei. Conform Normei ASF nr. 27/2017, pentru fiecare moștenitor în parte, dosarul administrativ trebuie să includă o serie de documente justificative pentru identificarea calității și a cotei de moștenire. Documentul principal obligatoriu este certificatul de moștenitor sau de legatar, sau un document succesoral echivalent, din care să rezulte clar calitatea de moștenitor și cota financiară cuvenită fiecăruia. Documentul succesional poate fi, de asemenea, un certificat suplimentar, un act de partaj voluntar sau o hotărâre judecătorească definitivă. În funcție de situația specifică, se pot adăuga alte documente, precum certificatul de naștere al unui copil minor care moștenește, o procură autentică pentru persoana care depune actele în numele altcuiva, documentul de identificare fiscală pentru cei care nu au CNP sau certificatul de handicap. Valoarea exactă a contului se calculează de către administrator folosind formula: numărul de unități de fond deținut de moștenitor, înmulțit cu valoarea unei unități folosită pentru calculul plății, care corespunde ultimei valori raportate pentru ziua lucrătoare precedentă datei de decizie. Din partea brută a moștenirii se scad contribuția la sănătate, impozitul pe venit și costurile administrative ale viramentului bancar sau ale mandatului poștal. Pentru veniturile din pensii plătite între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027, se aplică prevederile articolului 100 și 157^6 din Legea nr. 141/2025. Acestea stabilesc un plafon de scutire de 3.000 de lei; orice summă care depășește acest plafon suportă o contribuție la sănătate de 10%. Calculul efectiv al sumei nete: pentru o plată brută de 10.000 de lei, dacă contribuțiile nete aferente sunt de 6.000 de lei, câștigul impozabil rămâne de 4.000 de lei. Fără a fi aplicată o scutire, se calculează contribuția la sănătate (10% din 7.000 de lei, adică 700 de lei) și se scade plafonul de 3.000 de lei din câștigul impozabil. Impozitul final este de 30 de lei. Astfel, beneficiarul primește 9.270 de lei, înainte de deducerea eventualelor costuri bancare sau poștale. În cazul plăților eșalonate, regula este diferită. Dacă aceeași sumă brută de 10.000 de lei se împarte în zece rate lunare egale, fiecare rată brută va fi de 1.000 de lei. Reținerile fiscale se calculează separat pentru fiecare rată lunară, nu prin simpla împărțire a sumei nete finale. La pluralitatea moștenitorilor, beneficiarii pot solicita administratorului un calcul scris al părții lor, inclusiv dovada modului în care s-a aplicat plafonul de 3.000 de lei. [1]
Termenul de plată, precum și posibilele întârzieri sunt reglementate normativ. Administratorul trebuie să respecte cronograma stabilită pentru virarea banilor către destinații. Pentru plata unică, cele 30 de zile calendaristice de care dispune administratorul încep de la momentul primirii cererii complete cu toate documentele justificative. Dacă dosarul este incomplet, termenul se întrerupe și începe să curgă din nou de la completarea acestuia. În cazul plăților lunare, ratele pot fi încasate pe o perioadă de maximum cinci ani; pentru cererile finalizate și validate până pe data de 9 a lunii, norma ASF prevede plata Lunară a sumei cuvenite în data de 10 a aceleiași luni. Costurile bancare sau poștale pot varia în funcție de administratorul fondului și de metoda aleasă. Înainte de a lua o decizie privind felul plății, beneficiarii au dreptul să solicite o estimare clară a sumei brute, a reținerilor și a costurilor totale ale plății. În cazul în care plata întârzie după depunerea unui dosar complet, primul pas este solicitarea unei explicații scrise de la administrator. Moștenitorii au dreptul de a sesiza autoritatea de supraveghere în cazul problemelor nerezolvate. Se poate trimite o petiție către ASF prin poștă (la registratură), prin e-mail sau prin formularul online. ASF este obligată să răspundă în 30 de zile de la înregistrare, posibilitatea de a prelungi acest termen cu cel mult 15 zile existând doar dacă sunt necesare verificări suplimentare, cu comunicarea prealabilă către petiționar. Este important de reținut că un apel telefonic la ASF nu constituie o petiție înregistrată. Dreptul de a cere plata sumelor din Pilonul II nu se stinge prin prescripția timpului, conform articolului 136 din lege. Perioada de trei ani menționată în normele de informare se referă strict la obligația administratorului de a trimite informări către clienți, nu la pierderea dreptului asupra banilor. În cazul moștenirii de către minori, cererea este depusă de către reprezentantul legal sau curatorul. Plata se efectuează fie într-un cont bancar deschis pe numele copilului, fie sub formă de mandat poștal înregistrat la domiciliul acestuia. [1]
În ceea ce privește regulile care guvernează transferul fondurilor, deținătorul unei procura notariale are posibilitatea de a preda documentația necesară pentru cauza de succesiune în numele mostenitorului; cu toate acestea, suma cuvenita trebuie obligatoriu sa fie virata exclusiv pe contul acestuia, iar pentru operatiunile bancare, destinatarul final al fondurilor trebuie sa figureze ca titular al contului. [1]
Pentru administrarea sumelor ereditare, beneficiarii se pot bucura de flexibilitate financiara in alegerea modalitatii de incasare, fiind exonerati de plata unor penalitati in cazul optiunii pentru rambursarea diferitelor transe. Legea garantea explicita posibilitatea restabilirii datoriilor in rata pe o perioada maxima de cinci ani, fara sa impuna taxe suplimentare legate specific de aceasta optiune de platil. [1]
Situații particularizate în care banii au fost deja transferate: Procedura descrisă anterior se aplică exclusiv cazurilor de deces intervenite înainte de transferul fondurilor către un fond specializat de plată. Dacă banii au fost deja mutați de un fond de acumulări la un fond care oferă pensii private, procedura de recuperare diferă și trebuie verificată direct la fondul care plătește pensia respectivă. Informațiile normative și verificate pentru acest articol includ Legea nr. 411/2004, Normele ASF nr. 27/2017, ghidul ASF despre Pilonul II, formularul ASF de identificare a fondului și registrul ASF al fondurilor private, informațiile CNPP despre serviciile electronice, Legea nr. 141/2025, OUG nr. 11/2025 și OG nr. 27/2002. [1]