Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizează că inflația în zona euro va rămâne ridicată în trimestrele imediat următoare, un scenariu determinat în special de continuarea creșterii prețurilor la energie. Într-un interviu acordat cotidianului japonez Yomiuri Shimbun, realizat la 4 noiembrie și publicat pe 7 noiembrie, Lagarde a confirmat că instituția pe care o conduce nu identifică deocamdată efecte secundare ale șocurilor de costuri peste nivelurile incluse în propriile proiecții economice. [1]
Avertismentul lui Lagarde se bazează pe estimarea rapidă a Eurostat privind inflația în zona euro pentru octombrie 2026. Aceasta a atins un nivel anual de 4%, comparativ cu 3,8% registrat în septembrie și semnificativ peste ținta BCE de 2% pe termen mediu. Principalul factor determinant rămâne costul energiei, care a crescut anual cu 20,8% în octombrie, faț de 18,9% în luna anterioară. Lagarde a atribuit această presiune la inflațională atât conflictului din Orientul Mijlociu, cât și capacității globale de rafinare scăzute, subliniind totodată că ritmul de creștere a prețurilor alimentelor s-a accelerat. [1]
În ciuda creșterii indicelui general, tabloul macroeconomic prezintă elemente de stabilitate la nivelul componentelor de bază. Inflația de bază, care exclud energia, alimentele, alcoolul și tutunul, s-a menținut constantă la 2,5%, în timp ce inflația serviciilor a înregistrat o ușoară scădere de la 3,2% la 3,3%. Lagarde a precisat că această din urmă evoluție se înscrie în intervalul observat în ultimele patru luni. Banca Centrală Europeană analizează acum datele detaliate pentru a determina dacă creșterea prețurilor la servicii este generată exclusiv de consumul direct de energie sau dacă semnalează o propagare mai largă a presiunilor costurilor către companii și salarii. [1]
Dincolo de monitorizarea inflației, Lagarde a abordat tema efectelor secundare potențiale, care pot apărea atunci când șocurile inițiale de preț se transpun în cereri salariale și, ulterior, în practici de stabilire a prețurilor. Potrivit președintei BCE, acordurile salariale multianuale și așteptările companiilor privind remunerațiile nu arată, până în prezent, o divergență față de ipotezele din proiecțiile instituției. Totuși, ea a subliniat că persistența inflației ridicate crește riscul pentru revenirea țintei de 2%, amintind lecțiile învățate din perioada 2021-2022, când băncile centrale au subestimat inițial natura persistentă a șocului de cerere post-pandemic. [1]
Proiecțiile din decembrie ale BCE vor trebui să țină cont de modificările intervenite față de evaluarea din septembrie, atunci când banca anticipa o inflație medie de 3% în 2026, 2,5% în 2027 și 2,1% în 2028. Evoluțiile recente ale curbelor prețurilor energiei pe piețele futures, care au urcat în ciuda scăderii recente a prețului petrolului brut, și creșterea dobânzilor pe termen lung, influențează semnificativ atât perspectiva inflației, cât și dinamica activității economice. Lagarde a reiterat că banca nu anticipează sensul revizuirilor înainte de finalul exercițiului de prognoză și nu își va programa dinainte decizia privind dobânzile. [1]
La ultima sa întâlnire din 29 octombrie, Consiliul Guvernatorilor a menținut ratele dobânzilor-cheie neschimbate: 2,50% pentru facilitatea de depozit, 2,65% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,90% pentru facilitatea de creditare marginală. Lagarde a avertizat că un șoc energetic prelungit și amplu poate amplifica inflația și reduce creșterea economică, în timp ce înăsprirea condițiilor de finanțare poate fren activity și presiunile asupra prețurilor. Ea a indicat că, pe baza datelor disponibile, ar fi necesare schimbări majore ale contextului pentru a devia de la cursul actual anticipat. [1]
Lagarde a menționat vulnerabilitatea țărilor din zona euro cu datorii publice înalte la creșterea costurilor de finanțare, subliniind importanța respectării regulamentelor fiscale europene. În legătură cu instrumentele politicii monetare, cum ar fi Instrumentul de Protecție a Transmisiei, președinta BCE a precizat că, deși niciunul nu este formal exclus, activarea acestora depinde de îndeplinirea unor criterii bine definite și de aprobarea unanimă sau consensuală a Consiliului Guvernatorilor, în situații de disfuncții majore ale piețelor financiare. [1]
Pe planul securității financiare, Lagarde a atras atenția asupra creșterii pericolului reprezentat de atacurile cibernetice facilităte de inteligența artificială, solicitând o cooperare strânsă între băncile centrale, inclusiv cu Banca Japoniei, coordonată prin intermediul Consiliului pentru Stabilitate Financiară și al Băncii pentru Plăți Internaționale. Legat de viitorul său profesional, Lagarde a reconfirmat că își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, dorind să participe mai activ la dezbaterea publică premergătoare alegerilor prezidențiale din Franța, fără a însă planifica o candidatură personală. Conducerea Forumului Economic Mondial rămâne o opțiune viitoare discutate, dar neconcretizată. [1]
Concluziv, următoarea reuniune de politică monetară a BCE este programată pentru 16-17 decembrie 2026, cu anunțarea deciziei și conferința de presă în ziua următoare. Până la această dată, Banca Centrală Europeană va monitoriza îndeaproape persistența creșterilor de costuri energetice și impactul lor asupra comportamentului salarial, evitând orice angajament preventiv asupra direcției finale a ratelor dobânzilor. [1]