Comisia Europeană încearcă simplificarea cadrului fiscal, în timp ce România implementează măsuri destinate combaterii abuzurilor

Comisia Europeană intenționează să simplifyze legislația fiscală complexă și să reducă sarcina administrativă pentru companii, prin propunerile din pachetul „Tax Omnibus” și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă. Aceste inițiative vizează debirocratizarea, transparența și creșterea competitivității economice în zona Eurozonei, folosind implementarea Pilonului 2 al OCDE privind impozitul minim global ca instrument de clarificare a normelor anti-abuz.Financial Intelligence^[2]

Potrivit lui Ioana Lixandru, consultant senior fiscal la Crowe România, schimbarea structurală majoră propusă la nivel european constă în excluderea impozitului reținut la sursă pentru plățile intracomunitare de dobânzi, redevențe și dividende, fără a depinde de procentul de participație. Acest demers contrastează cu legislația actuală din România, care subordonează acordarea acestor scutiri deținerii unei coteprocente minime și respectării unor perioade minimale de posesie.Financial Intelligence^[2]

Inițiativele europene stabilesc un prag minim de beneficiu pentru facilitățile fiscale dedicate cercetării și dezvoltării, permițând deductia integrală a cheltuielilor eligibile în anul apariției sau rambursarea lor progresivă într-o perioadă maxim de patru ani.Financial Intelligence Paralel, se introduc mecanisme antiabuz, precum obligații stricte privind păstrarea activelor și recalcularea costurilor excesive ale datoriei, având ca scop prevenirea erodării bazei de impozitare prin deducerile artificiale. Membrii UE își păstrează autonomia de a adopta sau menține scheme mai avantajoase, atâta timp cât justifică tratamentul preferențial acordat cheltuielilor eligibile.Financial Intelligence^[2]

România a extins deja progresiv facilitățile fiscale pentru R&D, prin creșterea procentelor de deducere suplimentară, introducere scutirii de impozit pe venit pentru angajații implicați în cercetare și instituirea unui credit fiscal de 10%. Certificarea activităților de R&D, introdusă în 2023, este obligatorie pentru marile întreprinderi și opțională pentru alte entități. În 2025, 56 de contribuabili au solicitat certificarea, față de 29 în 2023.Financial Intelligence^[2]

În ceea ce privește prevenirea decapitalizării și transferului profitului, Comisia Europeană propune includerea în calculul costurilor excedentare ale îndatorării a unei excluderi pentru împrumuturile acordate de terți (neafiiliate), în funcție de scopul finanțării, și impune un plafon fix deductibil de 3 milioane euro. României, plafonul fix deductibil a crescut de la 200.000 euro la 1 milion euro începând cu 2019. Din 2024, autoritățile române aplică un sistem dual de plafoane: 500.000 euro pentru costurile excedentare ale îndatorării către persoane afiliate care nu finanțează achiziția sau producția de imobilizări corporale în curs, respectiv active puse în funcțiune, și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții cu persoane afiliate și neafiliate.Financial Intelligence^[2]

Diferența rămasă din costurile excedentare ale îndatorării, nerecuperată în plafonul fix, se mai poate deduce în calculul impozitului pe profit în limita unui plafon variabil de 30% din EBITDA-ul ajustat. Proiectele de directive urmează a fi publicate în Jurnalul Oficial al UE și să fie transpuse în legislațiile interne ale statelor membre, forma finală depinzând de constrângerile bugetare și preocupările fiscale locale. Strategia generală recomandată de experți sugerează ca măsurile anti-abuz să vizeze majoritatea contribuabililor, nu excepțiile, cu acces la volume mari de informații prin digitalizare.Financial Intelligence^[2]

Taguri

• investiții
• Uniunea Europeană
• romania
• taxe
• compliance fiscal
• Crowe România

Entități

• Financial Intelligence
• OCDE
• Crowe România
• Ioana Lixandru
• Tax Omnibus
• Pilonul 2

Regiuni

• Romania
• EU