Comisia Europeană a înrăutățit prognoza economică pentru România în 2026, estimând o scădere a PIB-ului și o inflație în creștere peste nivelul anticipat anterior, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate marți de Executivul comunitar.
Pentru acest an, Executivul comunitar indică un declin de 0,3% al PIB, față de un avans de 0,1% estimat în primăvară, în timp ce rata inflației ar urma să fie de 7,9%, față de 7% anunțat anterior.
În 2027 și 2028, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8% și, respectiv, 2,2%, iar inflația să scadă la 4,4% și, respectiv, 3,8%. Executivul notează că după o creștere lentă în 2025, economia ar urma să se contracteze în 2026 din cauza consolidării fiscale care afectează consumul privat, în timp ce investițiile publice sprijinite de Mecanismul de Redresare și Reziliență compensează parțial cererea internă slabă.
Redresarea consumului public și privat, alături de creșterea treptată a investițiilor private, ar urma să majoreze avansul PIB la aproximativ 2% în 2027 și 2028. Proiectul de gaze offshore Neptun Deep și competitivitatea sporită a costurilor ar urma să sprijine exporturile, reducând deficitul extern, iar rata șomajului ar urma să scadă odată cu accelerarea redresării în 2027.
Deficitul guvernamental general ar urma să se reducă de la 6% din PIB în 2026 la 5,6% din PIB în 2028, în timp ce ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 64% până în 2028, deoarece deficitele încă depășesc ritmul de creștere al PIB nominal.
După măsurile de consolidare fiscală, economia a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în primul semestru din 2026. Consumul privat s-a redus cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice, în timp ce inflația, la aproape 10%, a redus venitul disponibil. Investițiile private au fost afectate de instabilitate politică prelungită, incertitudini economice și majorarea costurilor cu energia.
În semestrul II din 2026, economia ar urma să se stabilizeze datorită redresării graduale a cererii gospodăriilor, rezilienței exporturilor și formării brute de capital fix încă solide, în parte datorită finalizării proiectelor PNRR. Pe ansamblul anului, PIB-ul ar urma să se contracte cu aproximativ 0,3%.
În 2027, scăderea inflației și unele creșteri ale salariilor și pensiilor publice ar urma să susțină venitul disponibil real, încrederea și consumul privat, deși se estimează o diminuare a formării brute de capital fix ca efect al atenuării investițiilor PNRR. Absorbția mai ridicată a fondurilor UE de coeziune și stabilizarea investițiilor private ar urma să sprijine investițiile.
Pe fondul scăderii inflației, politica monetară ar urma să se atenueze în perioada de prognoză, îmbunătățind condițiile de finanțare și sprijinind creditarea. Începerea exploatării gazelor naturale la Neptun Deep ar urma să susțină creșterea, în timp ce deficitul de cont curent ar urma să scadă semnificativ, sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile privind creșterea economică prognozată sunt înclinate în jos.
Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025. Scăderea numărului de angajați, care a dus la creșterea ratei șomajului, ar urma să continue în 2026, cu un vârf estimat la aproximativ 6,7%, după care ar scădea gradual odată cu redresarea.
După o perioadă de înghețare a salariilor în 2025 și 2026, creșterea salariilor nominale s-a redus rapid, iar salariile reale au scăzut. Moderarea creșterii salariilor ar urma să continue în perioada de prognoză, sprijinind competitivitatea externă.
Inflația a accelerat în semestrul doi din 2025, pe fondul majorării TVA și a accizelor, alături de eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării. În 2026, prețurile au crescut semnificativ din cauza majorării cotațiilor globale la țiței și a secetei severe care a afectat piața electricității.
Rata inflației ar urma să crească la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025. În 2027, rata inflației ar urma să fie în medie 4,4%, peste obiectivul BNR de 2,5% ±1 punct procentual, iar introducerea sistemului european ETS2 în 2028 ar urma să încetinească dezinflația, cu inflație medie de 3,8%.
Deficitul guvernamental ar urma să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, reflectând impactul măsurilor de consolidare fiscală din a doua parte a lui 2025 și controlul strict al execuției bugetare. Cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă cu aproximativ un punct procentual, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice, iar veniturile ar urma să crească cu 1,2 puncte procentuale din PIB datorită majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025.
În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul continuării controlului asupra cheltuielilor curente și al investițiilor publice mai scăzute după încheierea RRF. Cheltuielile din domeniul apărării ar urma să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% din PIB în 2028, sprijinite de împrumuturile din programul SAFE.
Datoria guvernamentală ar urma să crească de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la aproximativ 64% din PIB în 2028, determinată în principal de deficitele primare ridicate și de plățile dobânzilor.
Surse
- Financial Intelligence Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2026
- DCNews Comisia Europeană reduce estimările privind economia României. PIB-ul scade, iar inflația urcă la 7.9%
- Comisia Europeană reduce estimările privind economia României. PIB-ul scade, iar inflația urcă la 7,9%
- Taguri
- Regiuni
- Romania
- EU

