Confederația Națională a Asociațiilor cu Rol în Funcție de Afaceri solicită micșorarea impozitelor asupra muncii înainte de creșterea nivelului de remunerație minim garantat

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului să reducă taxarea muncii înainte de a stabili o nouă majorare a salariului minim brut pentru anul 2027. Organizarea atrage atenția că creșterea salariului brut nu se transformă integral în venit net pentru angajați, deoarece o parte semnificativă este absorbită de impozite și contribuții, în timp ce costurile suplimentare revin companiilor. ^[1]

Un sondaj realizat în rândul a 1.000 de membri CONAF, proveniți din industrii și domenii variate, relevă că 88,5% dintre participanți susțin majorarea salariului minim doar dacă aceasta este însoțită de reducerea taxelor pe muncă. Doar 10% preferă menținerea nivelului actual, iar 1,5% optează pentru o majorare etapizată legată de evoluția economică. Majorarea necondiționată nu a înregistrat susținere. ^[1]

Antreprenorii intervionați au identificat principalele efecte negative ale unei majorări neprotejate fiscal: 42% estimează că ar duce la limitarea angajărilor sau reducerea personalului, 23,8% la majorarea prețurilor, 12,6% la amânarea investițiilor și 11,9% la reducerea altor cheltuieli. Doar 4,2% consideră că majorarea ar putea fi suportată fără schimbări majore. Pentru a evita aceste consecințe, 42,5% dintre respondenți solicitan reducerea altor taxe și costuri suportate de firme, iar 38% reducerea taxării salariilor mici. ^[1]

Salariul minim brut actual în România este de 4.325 de lei. CONAF prezintă un calcul orientativ care arată că, dacă salariul minim ar crește la 4.652 de lei (o diferență de 327 de lei), angajatul ar primi net doar aproximativ 191 de lei în plus, iar angajatorul ar suporta un cost suplimentar de circa 334 de lei lunar, inclusiv contribuția asiguratorie. Pentru o firmă cu 20 de angajați plătiti la acest nivel, majorarea ar însemna peste 80.000 de lei cheltuială anuală. ^[1]

Confederația formulează cinci solicitări principale către Guvern: reducerea taxelor pe salariile mici înainte de majorarea minimului; prezentarea publică a trei scenarii de calcul (menținere, majorare cu reducerea taxelor, majorare fără modificări fiscale) incluzând impactul asupra bugetului public; evitarea creșterii automate a altor taxe legate de salariul minim; reducerea costurilor pentru contractele part-time; și stabilirea unui calendar clar pentru decizii, pentru a permite companiilor să își planifice bugetele pentru 2027. ^[1]

Cristina Chiriac, doctor în economie și fondatoare a CONAF, consideră că dezbaterea privind salariul minim a pus accent preponderent pe suma brută, neglijând concomitent venitul real al angajatului și viabilitatea cheltuielilor pentru cei ce dețin întreprinderi. „Nu respingem necesitatea unor retribuiții mai mari, ci calea prin care să le obținem fără a diminua potențialul economic de a le genera. Guvernul trebuie să colaboreze la acest demers, având atribuții proactive, nu limitându-se la stabilirea sarcinilor bugetare”, susține experta. ^[1]

Taguri

• economia romaniei
• politica fiscala
• CONAF
• salariul minim
• taxarea muncii

Entități

• Guvernului
• CONAF

Regiuni

• Romania