Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Financiar

Contribuția la pensiile private ar putea crește la 6% din salariul brut. Ce se schimbă pentru milioane de angajați

APAPR propune majorarea treptată a contribuției la Pilonul II de la 4,75% la 6% până în 2031 și creșterea plafonului de deductibilitate fiscală pentru Pilonul III, în contextul îmbătrânirii demografice.

Actualizat pe

Românii ar putea avea mai mulți bani în conturile de pensii private în următorii ani, dacă propunerile susținute de administratorii fondurilor vor fi puse în practică. Contribuția la Pilonul II ar urma să crească de la 4,75% la 6% până în 2031, iar plafonul de deductibilitate fiscală pentru Pilonul III, rămas neschimbat de aproape 18 ani, ar putea fi majorat. Măsurile urmăresc creșterea economiilor pentru pensie, într-un context în care sistemul public va avea de susținut tot mai mulți pensionari.

Propunerile au fost prezentate de Cristian Pascu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), la cea de-a XII-a Conferință Internațională a Institutului de Studii Financiare, organizată pe 19 noiembrie 2026.

Prima schimbare importantă vizează Pilonul II, la care contribuie automat angajații care participă la sistemul de pensii administrate privat. În prezent, cota direcționată către fondurile private este de 4,75% din salariul brut. APAPR susține majorarea acesteia la 6%, nivel prevăzut încă din legea inițială a sistemului, care ar fi trebuit atins în 2016.

Creșterea este inclusă și în angajamentele asumate de România prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025–2031, agreat cu Comisia Europeană. Asociația propune ca majorarea să fie făcută gradual, în pași de 0,25–0,50 puncte procentuale pe an, în perioada 2028–2031.

Pentru salariați, o cotă mai ridicată de contribuție implică canalizarea unei sume mai mari din asigurările sociale spre contul individual de pensii private. Administratorii de fonduri sunt cei care gestionează aceste resurse, iar capitalul acumulat se bazează atât pe plățile efectuate, cât și pe randamentul obținut.

Creșterea propusă nu a intrat încă în vigoare. Implementarea sa va fi determinată de deciziile autorităților și va afecta volumul fondurilor disponibile pentru sistemul public de pensii, întrucât o cota mai mare redirecționată către Pilonul II reduce fluxul către cel public. Unele dintre cauza amânării anterioare au vizat chiar impactul asupra bugetului.

A doua inițiativă se referă la pensiile facultative, denumite Pilonul III. În contrast cu Pilonul II, implicarea în acest segment este opțională, permițând salariaților să adauge contribuții voluntare pentru a-și spori veniturile la pensie. Angajatorii pot participa și ei, finanțând parțial planurile salariaților.

În prezent, contribuțiile beneficiază de deductibilitate fiscală în limita a 400 de euro anual pentru angajat și a încă 400 de euro pentru contribuțiile suportate de angajator. Plafonul nu a mai fost actualizat de aproape 18 ani, perioadă în care salariul mediu pe economie a crescut de peste cinci ori.

APAPR consideră că limita actuală nu mai reprezintă un stimulent suficient pentru economisirea pe termen lung. O propunere legislativă discutată vizează creșterea plafonului la 1.200 de euro pe an. O altă variantă, susținută de asociație, ar fi raportarea deductibilității la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual.

Această ajustare ar putea motiva angajatorii să sprijine mai bine programele facultative prin beneficii suplimentare. Din perspectiva salariaților, Pilonul III ar reprezenta astfel o opțiune mai ușor accesibilă pentru consolidarea rezervei destinate perioadei de retragere din activitate.

Sistemul de pensii private a ajuns la o dimensiune importantă după aproape două decenii de funcționare. Pilonul II are aproximativ 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei. Pilonul III numără circa 1,15 milioane de participanți, iar activele sale nete se ridică la 8,9 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate de APAPR, Pilonul II a generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți în cei 18 ani de funcționare. Randamentul mediu anual a fost de 8,5%, în condițiile unei inflații medii anuale de 4,8%.

Fondurile au început deja să plătească bani către participanți și moștenitori. Până în prezent, au fost achitate aproximativ 8,5 miliarde de lei către circa 365.000 de beneficiari și moștenitori.

Așadar, pentru milioane de români, Pilonul II constituie forma principală de acumulare financiară pe termen lung, iar în unele situații, singura. Din acest motiv, APAPR consideră esențială menținerea stabilității normelor, pentru a asigura încrederea participanților și dezvoltarea sistemului.

Banii acumulați în fondurile private nu rămân neinvestiți. Aproximativ 95% din activele acestora sunt plasate în România, iar capitalul administrat reprezintă echivalentul a circa 12% din PIB.

Fondurile de pensii dețin aproximativ 10% din datoria publică a României și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achizițiilor. La Bursa de Valori București, acestea dețin între 45% și 50% din acțiunile disponibile la tranzacționare și peste 10% din capitalizarea totală a pieței.

Investițiile efectuate de fonduri finanțează companiile românești, sprijină listările la bursă și garantează lichiditatea pieței de capital. Având în vedere caracterul de investitori cu orizont de timp îndelungat, aceștia contribuie și la stabilizarea piețelor financiare.

Pe termen mediu și lung, APAPR vede potențial de investiții în zone precum infrastructura, energia, tranziția verde și digitalizarea. Sporirea activelor administrate ar putea pune mai mult capital autohton la dispoziția economiei, facilitând accesul companiilor românești la finanțare pentru proiecte pe termen lung.

Extinderea sistemului de pensii private se aliniază obiectivelor europene de direcionare a economiilor populației către investiții productive, conforme cu inițiativa Uniunii pentru Economii și Investiții.

În perspectiva anului 2030, APAPR susține că sistemul are nevoie de reguli predictibile, de creșterea contribuției la Pilonul II și de stimulente fiscale mai puternice pentru Pilonul III. Miza este atât creșterea veniturilor suplimentare pe care românii le vor avea la pensionare, cât și consolidarea unei surse de finanțare pe termen lung pentru economia României.

Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Cristian Pascu, a anunțat că sistemele de pensii private, Pilonul II și Pilonul III, devin tot mai critice pentru siguranța financiară la bătrânețe, pe fondul îmbătrânirii populației și al scăderii numărului de contribuabili. Pascu, președinte-director general al BCR Pensii, a explicat că „nu vorbim despre un risc de colaps al sistemului public, ci despre o scădere treptată a capacității statului de a asigura pensii mari pe termen lung”. În prezent, peste 8,5 milioane de români au conturi în Pilonul II, care a acumulat active de aproximativ 236 de miliarde de lei. [2]

Studiul menționat de Cristian Pascu indică faptul că, dacă în prezent pensia publică înlocuiește aproximativ 47% din ultimul salariu, acest procent ar putea coborî la 30-35% în următorii 25-30 de ani, ceea ce îi va determina pe viitorii pensionari să caute surse suplimentare de venit. Pilonul II va juca un rol crucial pentru generațiile care se vor pensiona în următorii 10-20 de ani, perioadele mai lungi de contribuție permițând acumularea unor sume care vor completa pensia publică. Totuși, Cristian Pascu a atras atenția asupra necesității participării la Pilonul III, sistemul de pensii facultative, la care participă în prezent peste un milion de români, subliniind că în economiile dezvoltate veniturile de la bătrânețe provin din mai multe surse. [2]

România se caracterizează printr-o cultură scăzută a economisirii pe termen lung, aspect care a fost evidențiat de Pascu în contextul rolului potențial al Pilonului IV, reprezentat de pensiile ocupaționale finanțate de angajator. Aceste forme de acoperire pot constitui o sursă adițională de venit la pensionare, servind totodată drept instrument strategic pentru companii în reținerea forței de muncă. În acest sens, reprezentantul BCR Pensii a subliniat: „Cu cât începem mai devreme să economisim, chiar și sume mici, cu atât efectul acumulării și al randamentelor pe termen lung este mai puternic. [2]

O schimbare importantă vizează plata pensiilor private. Noua Lege nr. 2/2026 introduce posibilitatea retragerii inițiale a până la 30% din suma acumulată, restul banilor urmează a fi plătiți în tranșe lunare, pe o perioadă de maximum opt ani. Legea prevede și posibilitatea unor pensii viagere. Deși mecanismul intră în vigoare la 5 ianuarie 2027, Pascu a apreciat că nu va deveni efectiv funcțional la această dată, ci abia după autorizarea de către ASF a primului fond de plată, estimându-se cel mai devârșit în ultima parte a anului 2027. [2]

Cristian Pascu recomandă românilor care se pregătesc de pensionare să nu pună toate speranțele exclusiv pe pensia de stat. „Construiți-vă din timp mai multe surse de venit pentru perioada pensionării. Pilonul II, Pilonul III și economiile sau investițiile personale trebuie privite ca părți ale aceleiași strategii de siguranță financiară pe termen lung”, a declarat președintele BCR Pensii, accentuând necesitatea independenței financiare într-o societate în care oamenii trăiesc mai mult, dar fac față și cheltuieli mai mari pentru sănătate. [2]

Cristian Pascu va participa ca speaker la cea de-a IV-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în perioada 24–25 noiembrie 2026, la București. La acelasi congres, organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, Pascu va lua parte la panelul „Silver Economy: puterea economică nevalorificată a Europei”, alături de reprezentanți ai sistemului financiar, ai administrației publice și ai mediului de afaceri. Evenimentul va reuni experți români și internaționali pentru dezbateri despre longevitate, sănătate, pensii și politicile publice necesare. [2]

Fondurile de pensii administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, în condiţiile unui randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăţi în valoare de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung. Pilonul 2 a ajuns la 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, în timp ce Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi şi active nete de 8,9 miliarde de lei. [2]

Surse

  1. Adevărul Contribuția la pensiile private ar putea crește la 6% din salariul brut. Ce se schimbă pentru milioane de angajați
  2. Economica.net Un specialist cunoscut anunță: Pensia de stat va ajunge doar 30-35% din salariu. Cristian Pascu, BCR Pensii și APAPR, spune cum putem crește veniturile după pensionare
Taguri
Entități
Regiuni
  • Romania
  • World Wide
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție