Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, Cristian Pascu, a susţinut la cea de-a XII-a Conferinţă Internaţională a Institutului de Studii Financiare necesitatea majorării graduale a contribuţiei la Pilonul II de pensii de la 4,75% la 6% până în 2031, ca măsură esenţială pentru creşterea veniturilor viitorilor pensionari. El a arătat că contribuţia ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii iniţiale, iar creşterea este asumată prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană. Creşterea propusă ar fi de 0,25-0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031 pentru o implementare sustenabilă bugetar.
Pascu a subliniat nevoia de reforme structurale pe lângă reducerea deficitului bugetar şi importanţa protejării Pilonului II, unde contribuţiile reprezintă proprietatea individuală a participanţilor, iar stabilitatea regulilor este esenţială pentru încrederea în sistem şi economisirea pe termen lung.
Date prezentate de APAPR arată că Pilonul II are 8,5 milioane de participanţi şi active nete de 237 de miliarde de lei, iar Pilonul III numără 1,15 milioane de participanţi cu active nete de 8,9 miliarde de lei. Fondurile administrate privat au generat un câştig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanţi în cei 18 ani de funcţionare, cu un randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflaţie medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăţi de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari şi moştenitori.
Pentru Pilonul III, preşedintele APAPR propune actualizarea deductibilităţii fiscale, plafonul de 400 de euro anual pentru contribuţii individuale şi 400 de euro anual pentru contribuţii ale angajatorilor rămânând neschimbat de aproape 18 ani, în timp ce salariul mediu a crescut de peste cinci ori. Se discută o propunere legislativă de majorare la 1.200 de euro anual, iar o variantă mai ambiţioasă ar raporta deductibilitatea la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual. Este subliniată şi nevoia de a încuraja angajatorii să contribuie prin beneficii extrasalariale.
Referitor la rolul economic, aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, reprezentând circa 12% din PIB. Fondurile deţin aproximativ 10% din datoria publică şi sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achiziţiilor. De asemenea, deţin între 45% şi 50% din acţiunile free-float de la Bursa de Valori Bucureşti şi peste 10% din capitalizarea totală a pieţei.
În perspectivă, fondurile ar putea deveni o sursă importantă de capital autohton pentru infrastructură, energie, tranziţie verde şi digitalizare. Dezvoltarea sistemului necesită predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III şi un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung, potrivit comunicatului prezentat la conferinţa cu tema „Pieţele financiare 2030 - Investiţii, tehnologie şi competenţe pentru o nouă economie”.
Contribuţia ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii iniţiale, iar majorarea este asumată prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană. Creșterea propusă este de 0,25 – 0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031, pentru o implementare sustenabilă bugetar. [2]
Pe lângă reducerea deficitului bugetar sunt necesare reforme structurale și măsuri pentru consolidarea veniturilor viitorilor pensionari. Contribuțiile reprezintă proprietatea individuală a participanților, iar stabilitatea regulilor este esențială pentru încredere și economisirea pe termen lung. [2]
Pilonul II are 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei, iar Pilonul III numără 1,15 milioane de participanți cu active nete de 8,9 miliarde de lei. Fondurile administrate privat au generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți în cei 18 ani de funcționare, cu randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu inflație medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăți de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari și moștenitori, reprezentând pentru milioane de români principala sau chiar singura formă de acumulare financiară pe termen lung. [2]
Revigorarea Pilonului III presupune actualizarea deductibilității fiscale. Plafonul de deductibilitate fiscală de 400 de euro anual pentru contribuțiile individuale și 400 de euro anual pentru contribuțiile angajatorilor a rămas neschimbat de aproape 18 ani, în timp ce salariul mediu a crescut de peste cinci ori, diminuând relevanța economică a stimulentului fiscal. Se propune majorarea plafonului la 1.200 de euro anual, iar o variantă mai ambițioasă ar raporta deductibilitatea la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual. Este subliniată importanța încurajării angajatorilor să contribuie prin beneficii extrasalariale, pentru ca Pilonul III să devină o componentă mai importantă a economisirii voluntare și a diversificării veniturilor la pensionare. [2]
Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, reprezentând circa 12% din PIB. Fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achizițiilor. Dețin între 45% și 50% din acțiunile free-float de la Bursa de Valori București și peste 10% din capitalizarea totală a pieței, având rol în finanțarea companiilor românești, susținerea listărilor și asigurarea lichidității. În perspectivă, fondurile ar putea deveni o sursă importantă de capital autohton pentru infrastructură, energie, tranziție verde și digitalizare. Dezvoltarea sistemului poate contribui la creșterea veniturilor viitorilor pensionari și la finanțarea pe termen lung a economiei românești, prin consolidarea economisirii, stimularea investițiilor și dezvoltarea pieței de capital. Pentru valorificare sunt necesare predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III și un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung. [2]
Ideile au fost susținute în cadrul celei de-a XII-a Conferințe Internaționale a ISF, cu tema „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”. [2]
Majorarea propusă de APAPR se referă la o creștere treptată între 2028 și 2031. [4]
Cota actuală aplicată salariaților este 4,75%. Ținta de 6% apare în planul bugetar al României pentru perioada 2025-2031, dar propunerea APAPR nu schimbă singură suma virată lunar în contul privat. [4]
La fiecare 100 de lei brut, 4,75 lei merg acum în contul de Pilon II. La cota propusă de 6%, ar merge 6 lei, adică 1,25 lei în plus pentru fiecare 100 de lei brut. Calculul compară cele două cote la același salariu; nu spune cât va avea o persoană în cont la pensionare. [4]
Legea privind pensiile administrate privat stabilește cota de 4,75% de la 1 ianuarie 2024. Înainte, cota înscrisă în lege era de 3,75%, aplicabilă de la 1 ianuarie 2018. Procentul arată cât din salariul brut este trimis în contul de Pilon II al salariatului. [4]
La fiecare 100 de lei din salariul brut, 4,75 lei merg acum în acel cont. La cota propusă de 6%, ar merge 6 lei, adică 1,25 lei în plus pentru fiecare 100 de lei brut. Calculul compară cele două cote la același salariu; nu spune cât va avea o persoană în cont la pensionare. [4]
. [4]
Planul bugetar-structural pentru 2025-2031, prezentat de Ministerul Finanțelor în octombrie 2024, include creșterea de la 4,75% la 6% până în 2031. Ținta nu stabilește ce cotă se va aplica în fiecare an. Pascu propune creșteri anuale de câte 0,25 până la 0,50 puncte procentuale în perioada 2028-2031, însă acesta este calendarul susținut de APAPR, nu unul intrat în vigoare. [4]
Pascu a mai spus că planul de la început prevedea o contribuție de 6% încă din 2016. Cota aplicabilă salariaților rămâne cea stabilită prin lege în 2024. Pentru trecerea la 6% vor trebui stabilite prin lege procentul și data de la care acesta se aplică. [4]
Pe 19 noiembrie 2026, APAPR a arătat că Pilonul II avea 8,5 milioane de participanți, iar valoarea activelor nete era de 237 de miliarde de lei. Asociația a arătat că Pilonul III, la care oamenii pot plăti contribuții de bunăvoie, avea 1,15 milioane de participanți. Valoarea activelor nete era de 8,9 miliarde de lei. Acestea sunt cifre despre întregul sistem, nu sume aflate în contul fiecărui participant. [4]
Autoritatea de Supraveghere Financiară raporta la 30 iunie 2025 9,3 milioane de participanți la cele două tipuri de pensie privată, luate împreună, și active totale de 177,1 miliarde de lei. Din această sumă, 170,8 miliarde de lei erau în Pilonul II și 6,3 miliarde de lei în Pilonul III. Cifrele ASF sunt dintr-o perioadă anterioară și privesc activele totale, în timp ce APAPR a prezentat active nete; diferența dintre sume nu arată singură cât au câștigat fondurile. [4]
În prima jumătate a anului 2025 au fost virate 10,92 miliarde de lei în Pilonul II, potrivit ASF. În iunie 2025, contribuția medie lunară a fost de aproximativ 431 de lei. Cât se virează pentru un salariat depinde de salariul său brut și de cota aflată în vigoare în luna plății. [4]
Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, Cristian Pascu, a susținut la cea de-a XII-a Conferință Internațională a Institutului de Studii Financiare necesitatea majorării graduale a contribuției la Pilonul II de pensii de la 4,75% la 6% până în 2031, ca măsură esențială pentru creșterea veniturilor viitorilor pensionari. [5]
El a arătat că contribuția ar fi trebuit să ajungă la 6% încă din 2016, conform legii inițiale, iar creșterea este asumată prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, agreat de Guvern cu Comisia Europeană. Creșterea propusă ar fi de 0,25-0,50 puncte procentuale anual în perioada 2028-2031 pentru o implementare sustenabilă bugetar. [5]
. [5]
Date prezentate de APAPR arată că Pilonul II are 8,5 milioane de participanți și active nete de 237 de miliarde de lei, iar Pilonul III numără 1,15 milioane de participanți cu active nete de 8,9 miliarde de lei. Fondurile administrate privat au generat un câștig net de 95,5 miliarde de lei pentru participanți în cei 18 ani de funcționare, cu un randament mediu anual de 8,5%, comparativ cu o inflație medie anuală de 4,8%. Pilonul II a efectuat plăți de 8,5 miliarde de lei către aproximativ 365.000 de beneficiari și moștenitori. [5]
Pentru Pilonul III, președintele APAPR propune actualizarea deductibilității fiscale, plafonul de 400 de euro anual pentru contribuții individuale și 400 de euro anual pentru contribuții ale angajatorilor rămânând neschimbat de aproape 18 ani, în timp ce salariul mediu a crescut de peste cinci ori. Se discută o propunere legislativă de majorare la 1.200 de euro anual, iar o variantă mai ambițioasă ar raporta deductibilitatea la echivalentul a trei-patru salarii minime brute anual. Este subliniată și nevoia de a încuraja angajatorii să contribuie prin beneficii extrasalariale. [5]
Referitor la rolul economic, aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt investite în România, reprezentând circa 12% din PIB. Fondurile dețin aproximativ 10% din datoria publică și sunt al doilea cel mai mare cumpărător de titluri de stat, cu 27% din totalul achizițiilor. De asemenea, dețin între 45% și 50% din acțiunile free-float de la Bursa de Valori București și peste 10% din capitalizarea totală a pieței. [5]
În perspectivă, fondurile ar putea deveni o sursă importantă de capital autohton pentru infrastructură, energie, tranziție verde și digitalizare. Dezvoltarea sistemului necesită predictibilitate legislativă, consolidarea Pilonului II, stimularea Pilonului III și un tratament fiscal adecvat economisirii pe termen lung, potrivit comunicatului prezentat la conferința cu tema „Piețele financiare 2030 - Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”. [5]
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected]. [5]
Surse
- Financial Intelligence Pascu, APAPR: Contribuţia la Pilonul II de pensii trebuie majorată de la 4,75% la 6% până în 2031
- Economica.net Lege nouă pentru conturile de pensii a 8,5 milioane de români – Contribuţia la Pilonul 2, majorată de la 4,75% la 6% până în 2031. Este deja asumată de România (Pascu, APAPR)
- antena3.ro Contribuţia la Pilonul 2 de pensii ar putea creşte la 6% până în 2031. Sunt propuse noi măsuri fiscale şi pentru Pilonul 3
- Financiarul Contribuția la Pilonul II ar putea crește de la 4,75% la 6% până în 2031
- AGERPRES Pascu (APAPR): Contribuția la Pilonul II de pensii trebuie majorată de la 4,75% la 6% până în 2031
- Contribuţia la Pilonul II de pensii ar putea creşte la 6% până în 2031, cu majorare graduală propusă

