Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
În cursul acestui an, inflația din Statele Unite a înregistrat o accelerare, fiind influențată de tensiunile geopolitice – inclusiv de războiul dintre SUA și Iran – precum și de explozia investițiilor dedicate tehnologiei de inteligență artificială, factori care au generat presiuni inflaționiste majore. [1]
Publicarea datelor oficiale referitoare la indicii prețurilor de consum pentru luna octombrie este programată pentru marți de către Biroul Statisticilor Muncii (BLS), oferind astfel o imagine detaliată asupra gradului de intensitate al acestor presiuni. [1]
Economistii speră într-un moment de respiro în octombrie, prețurile agregate măsurate prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC) fiind estimate să crească cu 0,3% lunar, după saltul de 0,6% din septembrie. Prețurile „core”, care exclud alimentele volatile și energia, sunt prognozate să crească doar cu 0,2%. [1]
Nu va fi disponibilă nicio comparație anul-pe-an (year-over-year), deoarece agenția nu a reușit să colecteze date complete în timpul închiderii guvernului americane, care a avut loc între 1 octombrie și 12 noiembrie anul trecut. [1]
Traseul inflației este monitorizat îndeaproape de Rezerva Federală. Raportul IPC din marți va fi ultimul publicat înainte de reuniunea finală din an a băncii centrale, programată pentru 8 și 9 decembrie. Raportul din noiembrie va fi lansat a doua zi după ședința respectivă. [1]
Decidenții politici au semnalat în general că vor majora dobânzile în luna următoare, în încercarea de a stăpâni presiunile inflaționiste care au îndepărtat indicatorul de ținta oficială de 2%. Deși Fed monitorizează îndeaproape IPC, ținta sa formală este de 2%, măsurată prin Indicul Prețurilor Consumului Personal (PCE), un prag care a fost depășit aproape șase ani la rând. [1]
Chiar pe măsură ce presiunile au crescut în ultimele luni, oficialii adoptă o abordare graduală pentru majorarea dobânzilor. Costurile împrumuturilor au fost ridicate cu o patrată de punct procentual în septembrie, iar luna trecută membrii au votat pentru menținerea ratelor într-un interval de 3,75% - 4%. Această ședință a avut loc cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare. Întrebat dacă aspectele politice au influențat decizia băncii centrale, președintele Fed, Kevin M. Warsh, a declarat că „politica nu a jucat niciun rol în decizie.” [1]
Ritmul în care Rezerva Federală va proceda la majorarea ratelor în viitor va fi condiționat preponderent de datele ce vor fi publicate ulterior despre inflație. Sectorul ocupării forței de muncă continuă să se afle într-o poziție robustă, aspect subliniat de raportul lansat vineri care cuprinde datele din octombrie. În cazul în care aceste presiuni inflaționiste ar reveni cu forță sau s-ar extinde, Rezerva Federală ar putea decide să accelereze majorările ratelor sau să introducă măsuri mai ample în viitor, menite să asigure nivelul necesar de restricție al activității economice. [1]
Informațiile recente accentuează influența directă pe care o exercită rivalitatea geopoliticală cu Iranul, alături de avansul semnificativ al investițiilor în inteligență artificială, asupra ritmului accelerat al inflației în Statele Unite. [2]
Datele concretizate privind volumul efectiv al presiunilor inflaționiste prezente vor fi dezvăluite în ziua de marți când Biroul Statisticilor Muncii (BLS) va face publice indiciile prețurilor de consum referitoare la luna octombrie. [2]
Economii preconizează o încetinire a ritmului creșterilor: IPC general estimat la o creștere lunară de 0,3% în octombrie, după saltul de 0,6% din septembrie, iar prețurile „core“ (excluzând alimente volatile și energie) sunt prognozate să crească doar cu 0,2%. [2]
Agentia BLS nu va furniza comparații an-contre-an pentru octombrie, deoarece sistemul de colectare a datelor a fost întrerupt de închiderea guvernului american, care a durat între 1 octombrie și 12 noiembrie anul trecut. [2]
Raportul IPC din marti constituie ultimul set de date disponibile înainte de ședința finală a Rezervei Federale din acest an, programată pe 8 și 9 decembrie, rezultatele pentru noiembrie fiind așteptate a doua zi după această întâlnire. [2]
Guvernanții Federal Reservei au indicat intenția de a majora dobânzile în luna următoare, având ca obiectiv alungarea inflației de ținta sa oficială de 2%, măsurată prin Indicele Prețurilor Consumului Personal (PCE), prag care a fost depășit neîncetat de aproape șase ani. [2]
Deși costurile împrumuturilor au crescut cu 0,25 puncte procentuale în septembrie, membrii Fed au votat ulterior pentru menținerea ratelor în intervalul 3,75%-4%; președintele Kevin M. Warsh a negat implicarea motivelor politice în deciziile băncii centrale, luând act de faptul că ultima ședință a avut loc cu zile înainte de alegerile intermediare. [2]
Viitoarea dinamică a dobânzilor va fi determinată de indicatorii inflației și de robustezza pieței forței de muncă; un eventual reapariție sau prelungire a presiunilor inflaționiste ar putea obligă Banca Centrală americană să grăbească creșterea costului banilor sau să adopte politici monetare mai restrictive. [2]