Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
În România, antreprenoriatul de impact își trage originea din afacerile sociale și întreprinderile create inițial în jurul structurilor neguvernamentale. Interviu cu Sonia Oprean, cofondatoare Synerb, unul dintre sprijinitorii cheie ai acestui segment, permite clarificarea confuziilor frecvente, conturând precis delimitările dintre ONG, întreprinderea socială și afacerea cu impact. [1]
Istoricul explicat de Sonia este esențial pentru a clarifica ce fac acești antreprenori de impact și cum s-au inspirat din antreprenorii sociali. În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și crește sustenabilitatea financiară și de a reduce dependența de capitalul nerambursabil, de granturi sau donații. Aceste organizații au încercat să operaționalizeze un „motor economic” pentru a le susține misiunea socială pe termen lung. Astfel s-au născut diverse ateliere de manufactură, mici ferme și cooperative, care integrează în muncă persoanele vulnerabile. Acest trend continuă și 10-15 ani mai târziu, când multe întreprinderi sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG. [1]
Conform Sonia, termenul de antreprenoriat social desemnează de obicei modele gestionate de ONG, cooperative sau mici afaceri orientate către comunitate, care includ grupuri vulnerabile la muncă sau le facilitează accesul pe piață. În contrast, antreprenoriatul de impact reprezintă un concept mai cuprinzător, care le include și pe cele sociale. [1]
Definiția cea mai elocventă asupra acestui sector vine de la Sonia, inspirată de lucrările unuia dintre pionierii mondiali ai afacerilor sociale: „Un antreprenor social trebuie să simtă bucuria de a aduce frumusețe în lume și de a fi de folos umanității, zilnic”. Deși sună idealist, pentru Sonia Oprean, cofondatoare Synerb, zona de impact este locul unde profitul și misiunea de rezolvare a problemelor sociale pot conviețui. Tendințele din România indică o creștere a interesului pentru consolidarea simultană a impactului pozitiv și a veniturilor. [1]
Interesul pentru impact este vizibil și la nivel european, unde peste 50% dintre antreprenorii la început de drum vor să facă o diferență în lume prin soluțiile pe care le construiesc. În economii precum cea a României, aproximativ 8 din 10 antreprenori aflați la început de drum afirmă că iau întotdeauna în calcul impactul social sau de mediu atunci când iau decizii pentru viitorul afacerilor lor. [1]
Având experiența unor colaborări vaste cu diverse organizații și antreprenori de impact, Sonia rămâne pragmatice, deși misiunea pare la început utopică. Nu consideră că există o soluție universală pentru toate provocările, nici că fiecare problemă socială se rezolvă printr-un model economic. În schimb, susține că este o cale individuală și generatoare de semnificație pentru cei care, ca și ea, cred în posibilitatea unei lumi mai bune. [1]
Sonia Oprean este o personalitate recunoscută în sectorul businessului social, implicată activ în programe similare. Prin colaborarea cu Marc Impact Network, dezvoltat de BCR Social Finance, a oferit mentorat alături de partenerul său de la Synerb, Zoltan Bereczki, startupurilor selectate în programul regional. Analizele post-pitch și discuțiile cu fondatorii români care au parcurs acceleratorul Marc Impact au identificat constant prezența Sonei Oprean ca sprijin esențial. Când a fost rugată să identifice persoana care a contribuit cel mai mult la clarificarea misiunii, fondatorii au numit mereu „Sonia”. [1]
Încrederea Sonia în faptul că o societate mai echitabilă este accesibilă s-a consolidat prin lectura operelor lui Muhammad Yunus, „Creating a World Without Poverty” și „Building Social Business”, alături de primele semne ale antreprenoriatului social din România. Aceste experiențe au format viziunea ei despre afaceri ca motor al incluziunii și al bunăstării comunitare, operând cu responsabilitate față de oameni și natură. Pentru a înțelege mecanismele economice, a absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității de Vest din Timișoara, a activat în audit și consultanță financiară în Filipine și România, iar apoi a obținut certificarea ACCA pentru expertiză contabilă. [1]
După un an petrecut în India, într-unul dintre cele mai mari și vechi incubatoare de întreprinderi sociale, Sonia a simțit că înțelege suficient de bine rolul, motivația și performanța actorilor implicați în economia cu impact social. S-a alăturat apoi primei organizații care a investit în întreprinderi sociale din România, o organizație americană, preluând un portofoliu de 11 întreprinderi sociale. Prima sa responsabilitate a fost să analizeze acest portofoliu prin prisma performanței economice și a impactului social, recomandând sprijin personalizat. Astfel, a devenit un profesionist capabil să contribuie la lumea mai bună pe care o credea posibilă încă din perioada studenției. [1]
Parcursul său profesional s-a concretizat în Synerb, unde de 7 ani dezvoltă proiecte pe trei arii: antreprenori sociali, organizații de ecoturism și ONG-uri. Synerb devine pentru antreprenorii de impact un consilier de încredere, un partener de reflecție pentru fondator, cu care acesta își poate testa ideile și deciziile. Un feedback primit recent arată impactul colaborării: un antreprenor cu care a lucrat timp de 6 luni a spus că a simțit că a avut alături un CFO pe parcursul perioadei. [1]
Sonia susține că antreprenoriatul cu impact social integrează domenii mai variate decât practicile mainstream, unde impactul se rezumă adesea la capital filantropic, donații sau voluntariat. Deși aceste instrumente stau la baza activității multor ONG-uri, existența soluțiilor economice inspirate din modelul lor a diversificat abordările: de la agricultura bio și energiile verzi până la modelele circulare zero waste, inovațiile tehnologice cu plusvaloare socială și afacerile care rezolvă probleme sistemic educaționale. [1]
Conform lui Sonia, afacerile de impact se diferențiază de ONG-uri prin logica proprie de generare continuă de resurse, acestea din urmă fiind dependente de finanțări externe sau donații, deși ambele partajează o misiune de beneficiu public. Teoretic, orice organizație non-profit poate valorifica activ propriu pentru a crea excedent, însă aplicarea necesită deschidere către metode de prototipare și ideatie antreprenorială. Acest proces de validare, care poate implica dezvoltarea unui produs minim viabil timp de luni, duce adesea la reconfigurarea ofertei dacă piața nu justifică inițiala concepție. [1]
O notă de subsol importantă este semnalată de Sonia: nu orice ONG are acest ethos antreprenorial. ONG-urile care lucrează în conservare, cele de tip watchdog sau cele cu misiune profund umanitară își găsesc greu resursele să treacă printr-un astfel de proces de „product building”. Cu toate acestea, experiența de ideație poate găsi pista de business în impact. De exemplu, Sonia a lucrat cu o antreprenoare socială cu un mic business cu impact în educație. Echipa dezvoltase, în aproape 3 ani, un portofoliu de servicii folosind instrumente educaționale create chiar de ei, erau profitabili financiar, dar simțeau nevoia unei analize profunde a modelului de business. Împreună, au analizat serviciile livrate pe trei indicatori: profitabilitate unitară, volum de vânzări și impact social. Unele servicii, deși îndrăgite de echipă, nu generau impactul, profitul sau cifra de afaceri necesară, determinând decizii dificile, dar necesare, pentru ca echipa să se poată concentra pe un portofoliu mai restrâns, care să permită scalarea impactului social și creșterea profitabilității. [1]
Impactul poate veni o dată prin afacerile construite specific în acest sens, de la ONG-uri, dar și business-urile tradiționale pot avea o contribuție reală. Sonia crede că orice afacere tradițională poate deveni mai conștientă de impactul pe care îl are asupra societății și poate lua decizia să devină mai responsabilă în relație cu stakeholderii și cu mediul înconjurător. Un exemplu simplu de impact social, care poate fi adoptat în aproape orice industrie, este oferirea de acces gratuit la resurse persoanelor din medii vulnerabile. O clinică medicală privată poate trata gratuit un pacient la fiecare 2-4 pacienți plătitori. O școală sau universitate privată poate oferi burse integrale la fiecare 3-5 studenți plătitori de taxă. Dacă fiecare business mainstream ar analiza propriile operațiuni prin lentila impactului și ar lua decizii în funcție de acesta, fiecare antreprenor ar putea contribui la un viitor durabil. [1]
În ultimii zece ani, zona de antreprenoriat social a evoluat și în plan local, iar Sonia a văzut această evoluție din primele rânduri, contribuind activ la creșterea zonei. A observat și o schimbare în vârsta persoanelor interesate de impact: în programele Synerb, vârsta medie era de peste 40 de ani. De acum 3 ani, au început să aibă în cohortele pe care le sprijină și antreprenori centrați pe impact cu vârsta sub 30 de ani. Impactul coboară din turnul de fildeș al celor puțini, din mediul civic, cultural și al misiunilor nobile, și ajunge cât mai aproape de oameni. [1]
Așa se manifestă business-urile cu impact social, capabile să schimbe traiul a numeroși oameni. Sonia consideră că prezentul este momentul optim pentru a amplifica mesajul privind influența activităților economice. Ea susține că societatea se află într-o fază complexă, caracterizată de suprapunerea mai multor tipuri de crize, cauzate de modelele de viață adoptate în trecut. Pentru a ilustra acest lucru, este adus ca exemplu colibriul, care, în fața unui incendiu de pădurii, transportă picături de apă cu ciocul. Când alte animale îl întreabă de ce continuă, având în vedere că aportul său la stingerea focului este neglijabil, pasarea replică: „poate focul va arde în continuare, dar eu mi-am făcut partea mea”. Această abordare reflectă esența antreprenoriatului de impact, care își dedică resursele bunăstării colective, contribuind la o lume mai bună, indiferent de magnitudinea efectelor asupra problemelor vizate. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania