Economic12 noiembrie 2026

Datoriile firmelor către stat au urcat la 79,4 miliarde de lei în T3 2026, iar 48.781 de companii au restanțe

Platforma RisCo.ro indică un nivel record al restanțelor companiilor românești către bugetul de stat și bugetele sociale la sfârșitul trimestrului trei din 2026.

Actualizat pe 12 noiembrie 2026

Datoriile firmelor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au crescut la 79,4 miliarde de lei în al treilea trimestru al anului 2026, înregistrând o creștere trimestrială de 1,8 miliarde de lei (+2,3%) față de trimestrul doi, când suma era de 77,6 miliarde de lei. Nivelul de restanțe este cel mai ridicat înregistrat de la finalul anului 2024, potrivit datelor platformei de analiză financiară RisCo.ro Forbes România. ^[1]

Numărul companiilor care acumulau datorii neachitate către stat a crescut la 48.781, cu peste 750 de firme în plus față de trimestrul precedent, când erau 48.028. Proveniența principală a datoriilor rămâne concentrată în sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor. Bugetul de stat concentrează 58 de miliarde de lei din totalul datoriilor, reprezentând 73% din sumă, din care 1,2 miliarde de lei sunt contestate de către firme (față de 1,7 miliarde de lei în T2) Forbes România. ^[1]

Cele mai rapide creșteri ale restanțelor au fost înregistrate la bugetele sociale: datoriile către bugetul asigurărilor sociale au crescut cu 6,5% într-un trimestru, atingând 15,9 miliarde de lei, iar cele către bugetul de sănătate au crescut cu 9,2%, depășind 5 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor de șomaj este singurul sector în scădere, cu restanțe de 494 de milioane de lei. Totalul datoriilor contestate a scăzut cu 28%, de la 1,76 miliarde de lei la 1,26 miliarde de lei, reprezentând doar 1,6% din totalul restanțelor Forbes România. ^[1]

Geografia datoriilor este dominată de București, care deține 33,6 miliarde de lei, adică peste 42% din totalul național, generate de 19.489 de firme. Creșterea datoriilor capitalei de 1,77 miliarde de lei într-un trimestru indică faptul că aproape toată expansiunea națională provine din această zonă. Pe următoarele locuri se află județul Ilfov, cu 6,1 miliarde de lei, Constanța, cu 3,9 miliarde de lei, și Timiș, cu 2,8 miliarde de lei. Județele Buzău și Sibiu depășesc ambele pragul de 2,2 miliarde de lei, în timp ce Bihor a înregistrat cea mai mare scădere (22%, de la 1,8 la 1,4 miliarde de lei), iar Vâlcea, Covasna și Sălaj au cele mai mici datorii, sub 165 de milioane de lei fiecare Forbes România. ^[1]

Pe sectoare de activitate, construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale se mențin pe primul loc, cu datorii de 5,08 miliarde de lei concentrate la 5.938 de firme restante. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului depășește 3 miliarde de lei. Evoluția cea mai dinamică se regăsește la „alte transporturi terestre de călători”, unde datoriile s-au dublat, ajungând la 2,5 miliarde de lei (față de 1,1 miliarde de lei în T2), iar numărul firmelor restante a crescut de la 1.048 la 1.190. Alte domenii cu volum mare de restanțe includ comerțul cu ridicata specializat (aproape 2,5 miliarde de lei), industria chimică (2,2 miliarde de lei, la doar 36 de firme) și colectarea deșeurilor (peste 2 miliarde de lei, o creștere de 44% față de T2). De asemenea, sunt menționate intermedierile în comerțul cu ridicata (1,9 miliarde de lei), transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate (câte 1,8 miliarde de lei fiecare) Forbes România. ^[1]

Datoriile firmelor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au crescut la 79,4 miliarde de lei în al treilea trimestru al anului 2026, înregistrând o creștere trimestrială de 1,8 miliarde de lei (+2,3%) față de trimestrul doi, când suma era de 77,6 miliarde de lei. Numărul companiilor care acumulau datorii neachitate către stat a crescut la 48.781, cu peste 750 de firme în plus față de trimestrul precedent, când erau 48.028. Proveniența principală a datoriilor rămâne concentrată în sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor. ^[2]

Bugetul de stat concentrează 58 de miliarde de lei din totalul datoriilor, reprezentând 73% din sumă, din care 1,2 miliarde de lei sunt contestate de către firme (față de 1,7 miliarde de lei în T2). ^[2]

Restanțele firmelor românești către bugetul de stat și bugetele sociale au atins 79,4 miliarde de lei în trimestrul trei al anului 2026, o creștere trimestrială de 1,8 miliarde de lei (+2,3%) față de trimestrul II, când suma era de 77,6 miliarde de lei. Datele indică cel mai ridicat nivel de restanțe înregistrat de la finalul anului 2024. Numărul companiilor cu datorii neachitate a crescut la 48.781, cu peste 750 de firme mai mult decât în perioada anterioară, când existau 48.028 de debitoare. Majoritatea datoriilor provin din sectorul construcțiilor, comerțului și transporturilor. ^[3]

Restanțele firmelor românești către bugetul de stat și bugetele sociale au atins 79,4 miliarde de lei în trimestrul al treilea al anului 2026, o creștere cu 1,8 miliarde de lei (+2,3%) față de trimestrul al doilea, când suma era de 77,6 miliarde de lei. Acest nivel este cel mai ridicat înregistrat de la finalul anului 2024, conform datelor platformei de analiză financiară RisCo.ro. Numărul companiilor cu datorii neachitate a crescut la 48.781, cu peste 750 de firme mai multe decât în trimestrul precedent, când existau 48.028 de debitoare. ^[4]

Proveniența principală a datoriilor rămâne concentrată în sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor. Bugetul de stat concentrează 58 de miliarde de lei din totalul datoriilor, reprezentând 73% din sumă, din care 1,2 miliarde de lei sunt contestate de către firme (față de 1,7 miliarde de lei în T2). Cele mai rapide creșteri ale restanțelor s-au înregistrat la bugetele sociale: datoriile către bugetul asigurărilor sociale au crescut cu 6,5% într-un trimestru, atingând 15,9 miliarde de lei, iar cele către bugetul de sănătate au crescut cu 9,2%, depășind 5 miliarde de lei. Bugetul asigurărilor de șomaj este singurul sector în scădere, cu restanțe de 494 de milioane de lei. Totalul datoriilor contestate a scăzut cu 28%, de la 1,76 miliarde de lei la 1,26 miliarde de lei, reprezentând doar 1,6% din totalul restanțelor. ^[4]

Au fost adăugate detalii privind componenta contestată a datoriilor sociale: 30,6 milioane de lei pentru Asigurările Sociale și 12,3 milioane de lei pentru Sănătate, din totalul datoriilor contestate de 1,26 miliarde de lei AGERPRES. ^[5]

Numărul companiilor românești care au acumulat datorii neachitate către stat a crescut la 48.781 în al treilea trimestru al anului 2026, o creștere cu peste 750 de unități față de trimestrul precedent, când erau înregistrate 48.028 de firme debitoare. Aceste restanțe sunt în principal concentrate în sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor. ^[6]

Din totalul restanțelor, 58 de miliarde de lei (73%) revin bugetului de stat. Dintre acestea, 1,2 miliarde de lei sunt contestate de către firme, o scădere față de 1,7 miliarde de lei înregistrate în T2. Cea mai rapidă creștere a restanțelor a avut loc la bugetele sociale: datoriile către bugetul asigurărilor sociale au urcat cu 6,5% la 15,9 miliarde de lei, iar cele către bugetul de sănătate au crescut cu 9,2%, depășind 5 miliarde de lei. Singurul buget social în scădere este cel al asigurărilor de șomaj, cu 494 milioane lei. ^[6]

Totalul datoriilor contestate a scăzut cu 28% într-un trimestu, coborând de la 1,76 miliarde lei la 1,26 miliarde lei, reprezentând doar 1,6% din totalul restanțelor. Detaliile privind componenta contestată a datoriilor sociale indică o valoare de 30,6 milioane lei pentru Asigurările Sociale și 12,3 milioane lei pentru Sănătate. ^[6]

Geografia datoriilor este dominată de municipiul București, care concentrează 33,6 miliarde de lei, adică peste 42% din totalul național, generate de 19.489 de firme. Creșterea datoriilor capitalei de 1,77 miliarde lei într-un trimestru indică faptul că aproape toată expansiunea națională provine din această zonă. La mare distanță urmează județele: Ilfov, cu datorii de 6,1 miliarde lei; Constanța, cu 3,9 miliarde lei; Timiș, cu 2,8 miliarde lei; Buzău și Sibiu, fiecare cu peste 2,2 miliarde lei. Județul Bihor a înregistrat cea mai mare scădere, de 22%, de la 1,8 miliarde lei la 1,4 miliarde lei. La celălalt capăt al clasamentului, Vâlcea, Covasna și Sălaj rămân județele cu cele mai mici datorii acumulate, sub 165 milioane de lei fiecare. ^[6]

Pe domenii de activitate, construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale se mențin pe primul loc, atât ca valoare a datoriilor – 5,08 miliarde lei – cât și ca număr de firme restante, 5.938 în total. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului totalizează peste 3 miliarde lei. Evoluția cea mai dinamică se regăsește la „alte transporturi terestre de călători”, unde datoriile au înregistrat mai mult decât o dublare într-un singur trimestru, de la 1,1 miliarde lei la 2,5 miliarde lei, iar numărul firmelor restante a crescut de la 1.048 la 1.190. Alte domenii cu niveluri ridicate de restanțe sunt: comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu aproape 2,5 miliarde lei; industria chimică, cu 2,2 miliarde lei, concentrate la doar 36 de firme; colectarea deșeurilor, cu peste 2 miliarde lei, în creștere cu 44% față de T2; activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata, cu 1,9 miliarde lei; transportul rutier de mărfuri, cu 1,8 miliarde lei; construcția de drumuri și căi ferate, cu 1,8 miliarde lei. ^[6]

Din totalul restanțelor, 58 de miliarde de lei (73%) revin bugetului de stat. ^[7]

Datoriile companiilor din România către bugetul de stat și bugetele sociale au urcat la 79,4 miliarde de lei în trimestrul al treilea din 2026, cu 1,8 miliarde de lei peste nivelul din trimestrul precedent. Este cea mai mare valoare înregistrată de la sfârșitul anului 2024, potrivit unei analize RisCo.ro. Numărul firmelor cu restanțe a crescut, la rândul său, la 48.781, față de 48.028 în trimestrul anterior. ^[7]

Cea mai mare parte a sumelor restante, respectiv 58 de miliarde de lei (73% din total), reprezintă obligații către bugetul de stat. Datoriile către bugetul asigurărilor sociale au ajuns la 15,9 miliarde de lei, în creștere cu 6,5%, iar cele către sistemul de sănătate au depășit 5 miliarde de lei, după un avans trimestrial de 9,2%. Singura categorie în care restanțele au scăzut este bugetul asigurărilor de șomaj, cu un total de 494 de milioane de lei. Sumele contestate de companii s-au redus cu 28% într-un trimestru, de la 1,76 miliarde la 1,26 miliarde de lei, reprezentând doar 1,6% din totalul datoriilor. ^[7]

Bucureștiul domină clasamentul teritorial, cu datorii de 33,6 miliarde de lei, echivalentul a peste 42% din totalul național. Cele 19.489 de firme restante din Capitală au acumulat cu 1,77 miliarde de lei mai multe obligații neachitate față de trimestrul precedent, aproape întreaga creștere înregistrată la nivelul întregii țări. La distanță urmează Ilfov, cu 6,1 miliarde de lei, Constanța, cu 3,9 miliarde, și Timiș, cu 2,8 miliarde de lei. Buzău și Sibiu au depășit fiecare pragul de 2,2 miliarde de lei. În schimb, Bihor a consemnat o diminuare de 22% a restanțelor, până la 1,4 miliarde de lei. Vâlcea, Covasna și Sălaj au cele mai mici valori, sub 165 de milioane de lei fiecare. ^[7]

Construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale ocupă primul loc în clasamentul sectoarelor economice, cu restanțe de 5,08 miliarde de lei și 5.938 de societăți datoare. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului acumulează peste 3 miliarde de lei. O evoluție deosebit de accentuată apare în transportul terestru de călători, unde datoriile s-au mai mult decât dublat într-un singur trimestru, de la 1,1 la 2,5 miliarde de lei. Restanțe importante se regăsesc și în comerțul cu ridicata specializat, cu aproape 2,5 miliarde de lei, industria chimică, cu 2,2 miliarde, și colectarea deșeurilor, unde obligațiile neachitate au crescut cu 44%, depășind 2 miliarde de lei. Alte sectoare cu datorii ridicate sunt intermedierea în comerțul cu ridicata, transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate, fiecare cu restanțe cuprinse între 1,8 și 1,9 miliarde de lei. ^[7]

Datoriile către bugetul asigurărilor de sănătate au depășit 5 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% într-un trimestru, din care 12,3 milioane lei sunt contestate. Cea mai mică valoare rămâne la bugetul asigurărilor de șomaj, singurul aflat în scădere, cu 494 milioane lei datorii, din care 787.959 lei sunt contestate. ^[8]

Restanțele firmelor românești către bugetul de stat și bugetele sociale au atins 79,4 miliarde de lei în trimestrul al treilea din 2026, o creștere de 1,8 miliarde de lei (+2,3%) față de trimestrul II, când suma era de 77,6 miliarde de lei, conform datelor platformei RisCo.ro, acest nivel fiind cel mai ridicat înregistrat de la finalul anului 2024. ^[9]

Numărul companiilor cu datorii neachitate a urcat la 48.781, cu peste 750 de unități mai mult decât în trimestrul precedent, când erau înregistrate 48.028 de firme debitoare. Aceste restanțe sunt concentrate în principal în sectoarele construcțiilor, comerțului și transporturilor. ^[9]

Bugetul de stat concentrează aproape trei sferturi din datorii: obligațiile către acest buget ajung la 58 de miliarde de lei, adică 73% din totalul restanțelor. ^[9]

Din totalul datoriilor către bugetul de stat, 1,2 miliarde de lei sunt contestate de către firme, o scădere față de 1,7 miliarde de lei înregistrate în trimestrul II. ^[9]

Cele mai rapide creșteri ale restanțelor au loc la bugetele sociale: datoriile către Asigurările Sociale au urcat cu 6,5% la 15,9 miliarde de lei (din care 30,6 milioane lei sunt contestate), iar cele către sistemul de sănătate au depășit 5 miliarde de lei, cu o creștere trimestrială de 9,2% (din care 12,3 milioane lei sunt contestate). Singurul buget social în scădere este cel al asigurărilor de șomaj, cu 494 milioane lei datorii, din care 787.959 lei sunt contestate. ^[9]

În total, datoriile contestate de firme au scăzut cu 28% într-un trimestru, coborând de la 1,76 miliarde de lei la 1,26 miliarde de lei, reprezentând doar 1,6% din totalul restanțelor. ^[9]

Bucureștiul concentrează peste 42% din totalul datoriilor naționale. ^[9]

Capitalei îi revin 33,6 miliarde de lei datorii, generate de 19.489 de firme restante, creșterea de 1,77 miliarde de lei într-un trimestru explicând aproape întreaga expansiune națională a restanțelor. ^[9]

La polul opus, județul Bihor a înregistrat cea mai mare scădere, de 22%, trecând de la 1,8 miliarde lei la 1,4 miliarde lei, în timp ce Vâlcea, Covasna și Sălaj rămân cele mai mici, cu datorii sub 165 milioane lei fiecare. ^[9]

Sectorul construcțiilor de clădiri, atât rezidențiale, cât și nerezidențiale, ocupă încă prima poziție în ierarhia ramurilor economice. ^[9]

Sectorul construcțiilor acumulase 5,08 miliarde de lei în datorii, concentrate la 5.938 de firme restante, menținându-se și pe primul loc ca număr de debitori. ^[9]

Comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului totalizează peste 3 miliarde lei, în timp ce „alte transporturi terestre de călători” înregistrează cea mai puternică evoluție: datoriile s-au dublat la 2,5 miliarde lei, iar numărul firmelor restante a crescut de la 1.048 la 1.190. ^[9]

Alte domenii cu restanțe ridicate sunt: comerțul cu ridicata specializat (aproape 2,5 miliarde lei), industria chimică (2,2 miliarde lei, concentrată la 36 de firme), colectarea deșeurilor (creștere de 44% la peste 2 miliarde lei), intermedierile în comerțul cu ridicata (1,9 miliarde lei), transportul rutier de mărfuri și construcția de drumuri și căi ferate (câte 1,8 miliarde lei fiecare). ^[9]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție