Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
România continuă să atragă un flux constant de capital străin, în timp ce investițiile rezidenților români în economii externe rămân semnificativ mai reduse. Conform datelor Banca Națională a României (BNR), la sfârșitul lui 2025, stocul investițiilor străine directe (ISD) în țară a ajuns la 134,82 miliarde de euro. În contrast, stocul investițiilor directe ale rezidenților români în afara granițelor totaliza doar 9,68 miliarde de euro.
Raportul dintre cele două stocuri este de aproape 14 la unu. Deși investițiile românilor în exterior au cunoscut o creștere notable, diferența masivă persistă. Astfel, în 2024, investițiile directe ale rezidenților români în străinătate însumau 7,79 miliarde de euro, comparativ cu aproximativ 125 de miliarde de euro reprezentați de investițiile străine acumulate în România, conform analizei publicate de Adevărul Financiar. [1]
Analizând fluxurile anuale, România a atras investiții străine directe nete de 7,91 miliarde de euro în 2025, o creștere față de 5,6 miliarde de euro înregistrate în 2024. În paralel, investițiile directe ale rezidenților români în afara țării au crescut de la 861 de milioane de euro la 1,52 miliarde de euro, un avans de aproape 77%. [1]
Este important de menționat că stocul total de 9,68 miliarde de euro nu reflectă exclusiv capitalul reinvestit sau blocat în alte economii. Potrivit aceleiași analize, aproximativ 5,59 miliarde de euro au fost reinvestite în România prin intermediul unor companii înregistrate în alte state (retro-investiii). Diferența, de circa 4,09 miliarde de euro, reprezintă un calcul orientativ al investițiilor cu alte destinații finale și nu constituie un indicator separat oficial. [1]
Președintele IMM România, Florin Jianu, atribuie acest decalaj deficiențelor în accesul la capital, considerat bariera cea mai importantă pentru internaționalizarea business-urilor locale. Expertață contextul ca fiind influențat de un suport administrativ inadecvat și de o structură economică autohtonă dominată de sectorul comercial în detrimentul celui industrial. [1]
«Florin Jianu a subliniat pentru «Adevărul Financiar» că entitățile cu participare națională sunt preponderent activate în tranzacționare, nu în fabricație. Această arhitectură corporativă generează un model specific de creștere, ce prezintă tanto vulnerabilități cât și oportunități; printre punctele slabe se numără deficiența de resurse și inițiative pentru expansiune, scenario validat doar în puține cazuri particulare». [1]
Intrarea pe piețe externe necesită resurse substantiale pentru identificarea partenerilor, promovare și distribuție. Deschiderea sau achiziția unei companii în străinătate adaugă costuri suplimentare. Un raport economic al OCDE din martie 2026, citat în analiză, semnalează capitalizarea redusă a unei părți importante a firmelor românești și dezvoltarea insuficientă a finanțărilor prin capital privat. [1]
Doar 6,77% dintre întreprinderi au participat în 2025 la acțiuni de internaționalizare, conform Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026, invocate de Jianu. Procentul nu măsoară neapărat firmele care au realizat investiții directe peste graniță, ci include și exporturi, participarea la târguri sau căutarea partenerilor comerciali. [1]
Conform analizei reprezentantului IMM România, deși există un apetit puternic al mediului de afaceri pentru expansiunea transfrontalieră, constrângerile bugetare, aversiunea față de formalismul birocratic și absența unor mecanisme publice de stimulare eficientă le determine operatorii economici să își mențină focusul exclusiv pe piața internă. [1]
Decalajul este vizibil și în traficul comercial. Conform datelor OCDE preluate de Adevărul Financiar, companiile controlate din străinătate (filiale locale ale grupurilor multinationale) au realizat aproximativ 70% din exporturile de bunuri ale României în 2024. Pentru produsele industriei prelucrătoare, ponderea a ajuns la 80%. [1]
Raportul OCDE indică o valoare adăugată brută pe persoană ocupată de aproximativ 45.000 de euro în companiile controlate din străinătate, față de 24.000 de euro în firmele autohtone. De asemenea, 99% dintre firmele din România sunt microîntreprinderi sau întreprinderi mici, multe având resurse limitate pentru accesul direct pe piețele externe. [1]
Jianu susține intensificarea atribuțiilor atașaților economici în vederea promovării intereselor comerciale ale României și implementarea unor mecanisme de sprijin pentru exporturi, pe sectoare specifice. Documentele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) puse în discuție în text sugerează îmbunătățirea accesului la resurse financiare, facilitarea proceselor de inovație și diminuarea barierelor birocratice. [1]
Volumul exporturilor și cel al investițiilor directe reprezintă căi distincte de creștere, însă evaluarea prezenței entităților românești pe piețele internaționale nu trebuie să le echivaleze. Companiile pot realiza vânzări în state terțe fără a constitui entități legale locale, în timp ce investiția directă implică un angajament pe termen lung, cu alocare de capital și asumarea unor riscuri specifice. [1]