Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economic

Dincolo de București: harta startupurilor din România. Oradea depășește Timișoara, iar Brașovul urcă 160 de locuri la nivel mondial – raport

Raportul SeedBlink pe baza datelor StartupBlink arată ascensiunea orașelor din România în clasamentul global al ecosistemelor de startup-uri, cu București pe 112 mondial și urcări importante pentru Cluj, Oradea și Brașov.

Raportul SeedBlink arată că Bucureștiul a urcat patru poziții în clasamentul mondial al orașelor, până pe locul 112, după o creștere de 12,7% a scorului ecosistemului local. Capitala concentrează 71,4% din punctajul total al orașelor românești analizate, cu un scor de 8,514 puncte. [1]

Bucureștiul și Cluj-Napoca rămân principalele centre de startup-uri ale României, cu o pondere cumulată de 84,4% din scorul național. În spatele lor, însă, diferențele sunt mai mici, iar evoluțiile din ultimul an au modificat ierarhia. [1]

La nivel regional, Bucureștiul ocupă prima poziție în Balcani pentru al șaselea an consecutiv, însă avansul Sofiei pune presiune pe această poziție. Capitala Bulgariei a depășit Atena și a ajuns pe locul al doilea în regiune, după o creștere de 22,2%, față de 12,7% în cazul Bucureștiului. [1]

Diferența dintre cele două orașe este acum mai mică de 3%, potrivit StartupBlink. [1]

București, Sofia și Atena concentrează împreună aproape două treimi din scorul cumulat al primelor zece ecosisteme din Balcani. România și Grecia au fiecare câte două orașe în acest clasament, prin prezența Clujului și, respectiv, a Salonicului. [1]

La nivel național, Bulgaria se situează înaintea României. Țara vecină ocupă locul 40 în clasamentul mondial al ecosistemelor de startup-uri, în timp ce România se află pe poziția 44, în urcare cu 4 poziții față de ediția de anul trecut a studiului. [1]

La nivel sectorial, Bucureștiul se remarcă în inteligență artificială, unde ocupă locul 82 în clasamentul mondial al ecosistemelor urbane specializate în acest domeniu. [1]

În Europa, pe orașe, topul este dominat de Londra, urmat de Paris, Berlin, Stockholm, Amsterdam, Barcelona, Munchen, Moscova, Istanbul și Helsinki. [1]

La nivel mondial conduce San Francisco, urmat de New York, Londra, Los Angeles, Boston, Beijing, Tel Aviv, Shanghai, Paris și Singapore, care încheie Top 10. [1]

Cluj-Napoca urcă 49 de poziții, iar Oradea și Brașov au creșteri de aproape 100% [1]

Cluj-Napoca rămâne al doilea ecosistem de startup-uri din România și a urcat 49 de poziții în clasamentul mondial, până pe locul 336. Orașul a înregistrat o creștere anuală de 51,2% și deține 13% din punctajul național, cu un scor de 1,546 puncte. [1]

Cele mai mari creșteri procentuale dintre orașele românești analizate au fost înregistrate însă de Oradea și Brașov, ambele cu avansuri apropiate de 100%. [1]

Oradea a urcat 137 de poziții la nivel mondial, până pe locul 592, după o creștere de 99,5% a scorului. Orașul a depășit Timișoara în clasamentul național și ocupă acum poziția a treia, față de locul patru în ediția precedentă. Oradea contribuie cu 4,4% la scorul național. [1]

Brașovul a înregistrat o creștere de 97,7%, a doua cea mai mare dintre orașele românești din tabel, și a avansat 160 de poziții în ierarhia globală, până pe locul 817. În România, orașul se menține pe poziția a șasea. [1]

Iașiul a avut, de asemenea, o evoluție peste media națională, cu o creștere de 60,6% și un avans de 81 de locuri, până pe poziția 738 la nivel mondial. Orașul ocupă locul cinci în România și reprezintă 2,8% din scorul național. [1]

Timișoara este singurul oraș din primele șase ecosisteme românești care a coborât în clasamentul mondial. Deși scorul său a crescut cu 24,2%, orașul a pierdut o poziție la nivel global, ajungând pe locul 650, și una în clasamentul național, unde se află acum pe poziția a patra. Timișoara contribuie cu 3,5% la punctajul României. [1]

Evoluțiile arată că o creștere a scorului nu garantează și avansul în clasament, poziția unui oraș fiind influențată de performanțele celorlalte ecosisteme evaluate. [1]

Nouă orașe românești sunt incluse în clasament. Șase se află în top 1.000 mondial [1]

Pe lângă primele șase orașe, StartupBlink include în clasamentul din 2026 și Sibiu, Craiova și Târgu-Mureș, aflate în afara primelor 1.000 de poziții la nivel mondial. [1]

Sibiul ocupă locul 1.109, după un avans de 69 de poziții și o creștere anuală de 55,2%. Craiova a urcat 80 de locuri, până pe poziția 1.286, cu un avans al scorului de 79,6%. [1]

Târgu-Mureș a avut cea mai slabă evoluție dintre cele nouă orașe românești analizate. Deși scorul ecosistemului a crescut cu 17%, orașul a coborât 115 poziții la nivel mondial, până pe locul 1.491. [1]

Concentrarea activității în București rămâne ridicată, dar raportul consideră că structura ecosistemului românesc se încadrează într-un model obișnuit, cu un centru principal și mai multe orașe secundare. Scorul Capitalei este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât cel al Clujului, în timp ce restul orașelor au ponderi individuale de sub 5% din totalul național. [1]

Cum sunt evaluate ecosistemele de startup-uri [1]

StartupBlink definește un startup drept o afacere care utilizează o soluție inovatoare bazată pe tehnologie și are potențialul de a se extinde la scară mare. [1]

În ediția din 2026, StartupBlink a introdus o nouă structură de analiză, formată din trei piloni și zece categorii funcționale, pentru a evidenția punctele forte și vulnerabilitățile fiecărui ecosistem. [1]

Cei trei piloni sunt Ecosystem Stakeholder Strength, care analizează forța și resursele actorilor din ecosistem, Ecosystem Economic Contribution, care urmărește contribuția economică, și Ecosystem Brand Value, care reflectă vizibilitatea și reputația ecosistemului. [1]

Noua structură nu modifică ierarhia generală a Global Startup Ecosystem Index, ci reorganizează datele utilizate deja în calculul clasamentului, astfel încât performanțele să poată fi analizate separat pe domenii. [1]

Scorurile sunt calculate prin prelucrarea indicatorilor individuali, gruparea acestora în categorii funcționale și agregarea rezultatelor la nivelul celor trei piloni. Unele variabile pot contribui la mai multe categorii, dacă sunt relevante pentru fiecare dintre acestea. De exemplu, rundele de finanțare sunt luate în calcul atât la evaluarea accesului la capital, cât și la cea privind talentul și ocuparea forței de muncă. [1]

Surse

  1. Economica.net Dincolo de București: cum arată harta startupurilor din România. Oradea depășește Timișoara, iar Brașovul urcă 160 de locuri la nivel mondial – raport
Taguri
Regiuni
  • Romania
  • World Wide
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție