O scenă cotidiană prezentând alegerile financiare ale Mariei, Ovidiuului și ale fiului lor Mihai servește drept exemplu pentru deciziile care susțin economia: cumpărarea unui locuință, punerea de parte a banilor sau programarea unei investiții. Situații similare apar și în cazul patronului de service auto Tudor, care cântărește achiziția de utilaje, sau al funcționarei bancare Laura, care examinează o cerere de creditare. Indiferent de scopul urmărit, aceste evenimente sunt legate printr-un element comun: încrederea. Fie că ne referim la credința în propriile strategii, în colaboratori, în instituțiile bancare sau în cele publice, acest factor reprezintă forța invizibilă ce permite cooperarea economică.
Ca parte a acestei explorări, BankingNews initiatează proiectul editorial #DincoloDeBani, menit să faciliteze un dialog privind factorii care coagulează societatea și economia, cu accent pe contextele de dificultate. Primul episod examinează necesitatea încrederii pentru buna funcționare a sistemului economic, integrând perspectiva sociologului Gelu Duminică, a doamnei prof. univ. dr. Aura Socol, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, precum și ideile liderilor din industrie: Sergiu Manea, președinte al BCR, și Zdenek Romanek, președinte al Raiffeisen Bank.
Sociologul Gelu Duminică caracterizează încrederea drept o „resursă invizibilă” care permite conviețuirea harmonioasă, eliminând nevoia unui control permanent. Lipsa ei duce la îngrămădirea birocrației și a suspiciunii în relațiile economice, provocând o creștere a costurilor de audit. Dimpotrivă, nivelurile ridicate de încredere reduc costurile de tranzacționare, accelerând progresul economic. Aceasta constituie o formă primară de capital social, indispensabilă pentru depășirea imperativelor imediate.
Reputația instituțiilor are aceeași importanță ca disponibilitatea fondurilor financiare. Doamna prof. univ. dr. Aura Socol atrage atenția asupra faptului că predictibilitatea politicilor fiscale și monetare, independența instituției monetare naționale și transparența administrației sunt piloni ai stabilității macroeconomice, ai intermedierii financiare eficiente și ai creșterii potențiale. Acestea arată că credibilitatea nu derivă exclusiv din comunicare, ci din congruența intertemporală dintre obiective, instrumente și rezultate măsurabile, mai ales în vremuri de criză.
Sergiu Manea descrie mecanismul financiar prin care economiile persoane fizice susțin dezvoltarea sub forma unui cerc al încrederii. Fondurile economisite de cetățeni, de pildă din Sibiu, sunt redirecționate de bănci către investitori sau gospodării din alte zone, cum ar fi Iași sau Arad. Instituția bancară preia rolul de garant și facilitator. Acest flux creează ocupare, venituri și impozite, nutrind un ciclu virtuoz de avuție care revine comunităților sub forma unor noi economii și proiecte de investiții.
Formarea competențelor financiare este subliniată ca o premisă a viabilității acestui ecosistem. Președintele BCR notează că, în ultima decadă, mai mult de trei milioane de români s-au implicat în programe de educație monetalară, precum „Școala de Bani”, sau au accesat sesiuni de coaching financiar. De asemenea, BCR a instituit platforma ZBOR, destinată oferirii de mentorat și instruire non-formală tinerilor. Manea insistă și pe necesitatea respectării riguroase a disciplinelor fiscale și instituționale, pentru a preveni acumularea deficitelor care vor greve generațiile viitoare.
Zdenek Romanek, președintele Raiffeisen Bank, subliniază că vizionarea pe termen lung este esențială, deoarece capacitatea de a planifica dincolo de prezent îi ajută atât pe indivizi, cât și pe companii să ia decizii fundamentale precum investițiile în afaceri sau achiziția de locuințe. Aceste instituții financiare își asumă rolul de a oferi nu doar finanțare, ci și instrumente și siguranță necesare pentru a transforma resursele actuale în oportunități viitoare, contribuind astfel la construirea unui viitor durabil prin respectarea angajamentelor.

