Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
În prezent, sectorul vamal românesc traversează o perioadă de transformare intensă, aliniindu-se atât la evoluția digitală internă, cât și la normele legislative majore din Europa. ANV prioritizează actualizarea fluxurilor operaționale cu scopul de a maximiza transparența, performanța și interoperabilitatea informațiilor cu actorii externalizați. Strategia urmărește o mai bună protecție a frontierelor printr-o monitorizare eficientă și o mai mică povară administrativă pentru agenții economici.
Dezvoltarea unor arhitecturi IT complexe, inclusiv softuri pentru gestionarea declarațiilor și mecanisme centralizate de supraveghere, stă la baza programului curent al vămii române. Scopul vizat este fluidizarea tranzitului comercial la punctele externe, un determinant crucial pentru randamentul exportatorilor locali și continuitatea transportului marfă în țară. Aceste inițiative încadrează procesul de convergență european obligatorie.
Contextul european impus de noul Cod Vamal aduce o serie de schimbări structurale care afectează direct operatorii economici din România. Intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2026/2108 va redistribui responsabilitățile între importatori, reprezentanți vamali și autorități, introducând sancțiuni mai severe bazate pe valoarea totală a importurilor și stabilind noi mecanisme de taxare a tranzacțiilor electronice.
Spre agentii vamali și brokeri din România, noi atribuții și riscuri rezultate în urma statutului de importator asumat pentru clienții extra-comunitari prezintă dificultăți importante. Profesioniștii vor trebui să reestructureze procedurile de audit și analiză a vulnerabilităților, integrându-se în cerințele de atestare și electronicizare derulate de noul sistem vamal european.
În paralel, simplificarea procedurală promisa prin platforma unică europeană, EU Customs Data Hub, oferă perspective de optimizare a fluxurilor comerciale pe termen lung. Cu toate acestea, tranziția către acest sistem centralizat, programată pentru realizare completă în 2034, necesită investiții consistente în infrastructură IT și formarea personalului de specialitate, pași pe care ANV îi abordează în sincronizare cu standardele UE.
Regulamentul (UE) 2026/2108, publicat la 19 septembrie 2026, marchează cea mai amplă reformă a Uniunii Vamale de la înființarea acesteia, în 1968, potrivit Comisiei Europene. [2]
Noua legislație vizează limitarea evaziunii, optimizarea inspecției bunurilor care acced pe piața unică și reducerea birocrației prin digitalizare, dar simplificarea formală se reflectă și în obligațiuni financiare suplimentare. Încărcarea devine disproporționată pentru IMM-uri care se confruntă cu limita capitalului necesar absenței temporare sau costurilor judiciare, subliniază Profit.ro. [2]
Obligația de achitare a comisionului vamal persistă și în scenariul unde marfa se întoarce expeditorului [2]
Una dintre schimbările care vor afecta direct comercianții este introducerea unei taxe europene de procesare vamală, ce va acoperi costurile pentru analiza riscurilor, verificarea documentelor și a produselor, precum și funcționarea sistemelor informatice folosite de vamă. Taxa nu se restituie după acceptarea declarației vamale, nici dacă produsul este returnat, cumpărătorul refuză coletul sau tranzacția nu se finalizează, deoarece procesarea informațiilor a presupus deja costuri pentru autorități. Impactul depinde de volumul operațiunilor, astfel că, spre exemplu, la o taxă de 2 euro pentru fiecare articol taxabil, un comerciant care declară 100.000 de articole într-un an ar plăti 200.000 de euro, indiferent dacă obține profit din vânzarea lor sau dacă unele produse ajung ulterior să fie returnate. Costul se adaugă tarifului vamal tranzitoriu de 3 euro aplicat anumitor importuri de valoare mică, iar cele două plăți se pot cumula. Taxa de procesare nu trebuie însă confundată cu garanția vamală, garanțiile constituite pentru acoperirea datoriilor vamale putând fi eliberate după stingerea obligațiilor pe care le acoperă, în timp ce taxa de procesare rămâne achitată chiar dacă marfa nu ajunge să fie vândută. [2]
Firmele care gestionează procedurile vamale pentru importatori pot deveni răspunzătoare pentru marfurile aduse pe teritoriul UE de către clienți provenind din afara acesteia. În calitate de reprezentanți indirecți ai comercianților non-UE, aceștia sunt considerați importatori și vor trebui să suporte obligațiile vamale. Situația poate implica riscul unor sancțiuni financiare pentru produsele comercializate pe piața europeană, chiar dacă provind de la producători chinezi, fără ca intermediarul să aibă legătură cu fabricația, definirea sau inspecția bunurilor înainte de tranzitarea vamală. Un agent vamal din România se poate confrunta cu pierderi potențiale de sute de mii de euro pentru un serviciu onorat cu câteva sute, ceea ce i-ar putea determina să renunțe la anumite cliențe externe, să crească tariful sau să ceară garanții adiționale. Totuși, această răspundere nu atinge automat toți transportatorii sau reprezentanții vamali; ea este condiționată de tipul de reprezentare, menținându-se distincția crucială între cea directă și cea indirectă. [2]
Amenzile pot ajunge la 6% din valoarea importurilor din ultimul an Noul Cod vamal prevede sancțiuni importante pentru încălcările sistematice ale obligațiilor din comerțul electronic, astfel, pentru prima încălcare sistematică, amenda poate reprezenta între 1% și 4% din valoarea mărfurilor importate de operator în ultimele 12 luni, dar dacă încălcările sistematice se repetă în condițiile stabilite de regulament, sancțiunea poate ajunge la 6%. Calculul se face în funcție de valoarea importurilor, nu de profitul firmei. O companie care importă produse în valoare de 100 de milioane de euro pe an, dar obține un profit de numai 2 milioane de euro, ar putea primi, în cazul unei amenzi de 6%, o sancțiune de 6 milioane de euro. Aceasta ar fi de trei ori mai mare decât profitul anual. Amenzile nu sunt destinate oricărei greșeli izolate, ci încălcărilor sistematice, iar autoritățile trebuie să țină cont de gravitatea faptelor și de circumstanțele în care au fost comise. Cu toate acestea, raportarea sancțiunii la valoarea importurilor poate pune presiune puternică pe companiile care lucrează cu marje mici. În plus, firmele pot pierde anumite facilități și autorizații vamale, ceea le-ar putea limita activitatea. [2]
Vama poate reține mărfurile până la 90 de zile pentru verificări Noile reguli le permit autorităților vamale să suspende eliberarea produselor atunci când există suspiciuni privind siguranța sau conformitatea acestora. Vama poate solicita verificări suplimentare și poate cere intervenția instituțiilor care supraveghează piața, iar în anumite condiții mărfurile pot rămâne blocate până la 90 de zile. Doar că o asemenea întârziere poate însemna, pentru transportatori, costuri de depozitare, livrări ratate și pierderi comerciale, mai ales dacă produsele sunt destinate vânzării într-o perioadă limitată. Așadar, firmele trebuie să ia în calcul nu doar taxele și amenzile, ci și riscul ca marfa să nu ajungă la timp la clienți. [2]
Modificările legislative aduc îmbunătățiri condițiilor pentru anumite categorii de servicii vamale, dar pot genera și dezavantaje pentru micile întreprinderi. În contextul operațiunilor transfrontaliere și al vânzărilor la distanță, agențiile vamale vor fi obligate să dețină statutul de Operator Economic Autorizat pentru simplificări vamale sau noul regim Trust & Check. Certificarea necesită implementarea unor proceduri interne riguroase, o evidență centralizată a tranzacțiilor, sisteme IT performante și abilitatea de a exercita un control eficient. Deși corporațiile de dimensiuni mari, dotate cu departamente juridice dedicate și specialiști în compliance, se pot integra mai rapid în noul cadru, microîntreprinderile și firmele mici riscă să întâmpine dificultăți majore în absorbția investițiilor și a costurilor suplimentare impuse de aceste cerințe. [2]
Uniunea Europeană își propune nivelarea terenului de joc comercial prin reducerea avantajelor competitive ale unor modele de e-commerce, în special ale celor bazate pe livrarea directă a mii de pachete economice provenite din afara spațiului comunitar. Platforme globale precum Temu sau AliExpress au profitat de un cadru diferit de cel al importatorilor și distributorilor locali, care suportă integrale costurile vamale, obligațiile legate de conformitatea produselor și taxele de control. Echilibrarea normativă între cele două modele ar facilita competitivitatea antreprenorilor europeni, însă introducerea unor noi taxe vamale ar putea transfera presiunea fiscală asupra consumatorilor finali, determinând creșterea prețurilor produselor importate. [2]
O componentă centrală a reformei vizează digitalizarea și simplificarea procedurilor printr-un sistem informatic european unificat, cunoscut sub denumirea de EU Customs Data Hub. Acesta va înlocui progresiv platformele naționale actuale ale statelor membre. Operatorii economici considerați demni de încredere vor beneficia de facilități suplimentare, inclusiv proceduri accelerate pentru descărcarea vamală. Totuși, accesarea acestor avantaje este condiționată de adaptarea infrastructurii IT interne și de alinierea procedurilor operative ale companiilor la noile cerințe normative. [2]
Noul Cod vamal se aplică etapizat până în 2034 Deși regulamentul a fost publicat la 19 septembrie 2026 și a intrat în vigoare o zi mai târziu, cele mai multe prevederi vor deveni aplicabile abia de la 21 septembrie 2027, anul în care este programată și începerea activității noii Autorități Vamale a UE, cu sediul la Lille, în Franța. În cazul comerțului electronic, schimbările privind responsabilitatea importatorilor și utilizarea platformei EU Customs Data Hub vor intra în aplicare de la 1 iulie 2028, în timp ce celelalte companii vor putea folosi voluntar platforma din 1 martie 2031, urmând ca aceasta să devină obligatorie pentru toți operatorii economici vizați de la 1 martie 2034. Pe de altă parte, taxele pentru coletele de valoare mică au un calendar propriu, primele măsuri urmând să fie introduse încă din 2026. [2]
Surse
- Profit.ro Cea mai mare schimbare a regulilor vamale UE după 1968: O firmă românească poate ajunge să răspundă pentru produsele unui comerciant chinez
- Cotidianul UE reformează toate vămile: firmele românești pot ajunge să plătească pentru importurile comercianților chinezi și nu numai
- Vama Română: Oportunități și provocări în contextul digitalizării și noilor reguli UE