Concediile medicale generează pierderi economice de până la 810 miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, iar un angajat european lipsește în medie aproape trei săptămâni de la serviciu din cauza problemelor de sănătate. Slovenia, Finlanda și Spania conduc clasamentul țărilor cu cele mai multe zile de concediu medical, în timp ce Italia și Grecia sunt la polul opus. [1]
Un raport recent atrage atenția că absenteismul medical reprezintă doar o parte din costurile reale ale bolilor asupra economiei europene. [1]
Concediile medicale costă Europa până la 810 miliarde de euro pe an. [1]
Problemele de sănătate ale angajaților au un impact economic mult mai mare decât arată simpla evidență a concediilor medicale. [1]
Potrivit unui raport realizat de Environment and Public Health Institute, absențele de la locul de muncă din motive medicale generează pierderi directe de aproximativ 540 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană. [1]
Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 2,9% din Produsul Intern Brut al UE din 2025. [1]
Calculele arată că europenii pierd în medie aproape trei săptămâni de muncă în fiecare an din cauza bolilor. Astfel, aproximativ 6% din timpul potențial de lucru la nivelul Uniunii Europene este afectat de absențele medicale, potrivit Euronews. [1]
Estimarea include o gamă largă de probleme de sănătate, de la infecții virale și afecțiuni cronice până la boli mintale și cancer. [1]
Autorii raportului avertizează că valoarea de 540 de miliarde de euro surprinde doar o parte din impactul economic real. Calculul ia în considerare exclusiv absențele medicale ale persoanelor care sunt în continuare încadrate cu normă întreagă. [1]
Angajații care își reduc programul de lucru din cauza bolilor sau care părăsesc complet piața muncii nu mai sunt înregistrați în categoria concediilor medicale obișnuite. [1]
Citește și „Sunt bolnav, nu vin la muncă!” Generația Z, campioană la zilele libere luate pe motiv de boală [1]
Care este costul real al bolilor pentru economia europeană [1]
Pierderile nu se limitează la orele de muncă în care angajații lipsesc de la serviciu. Îmbolnăvirea unui salariat poate afecta întreaga activitate a unei companii, iar consecințele economice se extind inclusiv asupra colegilor și angajatorilor. [1]
Atunci când un angajat intră în concediu medical, compania trebuie să găsească soluții pentru a-i acoperi atribuțiile. Uneori este necesară angajarea temporară a unei alte persoane, alteori colegii preiau responsabilitățile suplimentare sau lucrează peste program. [1]
Situația devine și mai complicată în cazul afecțiunilor care necesită perioade lungi de recuperare. Unele persoane ajung să renunțe definitiv la activitatea profesională, ceea ce înseamnă mai puține contribuții și impozite încasate de stat, dar și cheltuieli mai mari pentru sistemele de asigurări sociale. [1]
Luând în calcul aceste efecte directe și indirecte, autorii raportului estimează că impactul economic suplimentar se situează între 135 și 270 de miliarde de euro anual. [1]
Prin urmare, costul total al problemelor de sănătate asociate absențelor de la muncă ajunge la 675-810 miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană. [1]
Citește și Concediul medical în 2026: cine plătește, cât primește angajatul și cum se calculează indemnizația [1]
Slovenia, Finlanda și Spania, țările cu cele mai multe concedii medicale [1]
Deși absenteismul medical reprezintă o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene, diferențele dintre state sunt considerabile. [1]
Datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, prezentate în raport, arată că Slovenia a înregistrat cea mai mare durată medie a concediilor medicale în 2025. [1]
Angajații sloveni au lipsit de la serviciu puțin peste cinci săptămâni în medie pe parcursul unui an. [1]
Finlanda și Spania urmează în clasament, cu aproximativ cinci săptămâni de absențe medicale pentru fiecare angajat. [1]
În Franța, Suedia și Germania, media depășește ușor trei săptămâni pe an. [1]
La polul opus se află Italia și Grecia, unde angajații cu normă întreagă înregistrează în medie mai puțin de o săptămână de concediu medical anual. [1]
De ce unele țări au mai puține concedii medicale? [1]
Un număr redus de zile de concediu medical nu înseamnă automat că populația unei țări este mai sănătoasă. [1]
Raportul atrage atenția asupra diferențelor dintre sistemele naționale de protecție socială, condițiile de muncă și nivelul compensațiilor acordate salariaților în perioada absențelor medicale. [1]
În statele în care indemnizațiile sunt reduse sau protecția angajaților este mai slabă, oamenii pot fi descurajați să își ia concediu medical, chiar dacă au probleme de sănătate. [1]
Un alt fenomen este prezentismul, adică situația în care angajații continuă să meargă la serviciu deși sunt bolnavi, fie din motive financiare, fie din teama de a-și pierde locul de muncă. [1]
Prin urmare, diferențele dintre Slovenia, Finlanda, Spania, Italia și Grecia nu reflectă neapărat diferențe similare în starea de sănătate a populației. [1]
Citește și Cu farul pe fenomen: Rogobete strânge șurubul la concediile medicale fictive [1]
Cum pot fi reduse pierderile provocate de concediile medicale [1]
O parte importantă a absențelor medicale ar putea fi prevenită sau redusă prin măsuri mai eficiente de prevenție, diagnosticare timpurie și tratament. [1]
Printre principalele cauze ale absențelor se numără problemele de sănătate mintală, afecțiunile musculo-scheletice, accidentele și bolile cronice. [1]
Adrian Mehic, autorul raportului, a prezentat concluziile studiului la Parlamentul European, la Bruxelles, unde a explicat că există diferențe foarte mari între statele europene în ceea ce privește durata concediilor medicale. [1]
Acesta a susținut că prevenția și accesul mai rapid la servicii medicale pot reduce atât riscul apariției unor afecțiuni, cât și durata perioadelor de incapacitate de muncă. [1]
Printre măsurile recomandate se numără îmbunătățirea ergonomiei la locul de muncă, identificarea timpurie a problemelor de sănătate mintală, accesul mai rapid la medicii de familie, fizioterapie și servicii de recuperare. [1]
De asemenea, depistarea timpurie a factorilor de risc poate preveni agravarea unor boli care, în timp, pot determina angajații să lipsească perioade îndelungate de la serviciu. [1]
Mehic a avertizat însă că prevenția presupune, la rândul ei, investiții. [1]
„Prevenția în sine este, de asemenea, costisitoare, așa că nu toate aceste măsuri sunt gratuite, dar, dacă sunt implementate corespunzător, beneficiile vor fi mai mari decât costurile”, a explicat autorul raportului. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Europa
- Europea Uniara

