Exporturi minime în fața importurilor record: realitatea comerțului bilateral China-Moldova

China își redefinesc strategia, ambiționând să nu fie doar fabrica globală, ci și unul dintre cele mai importante destinații pentru importuri; pentru Republica Moldova, acest pivot ar putea semnifica o șansă de export, dar datele comerciale dezvăluie un disparită enorm. În 2025, 1,25 importurile moldovenești din China au atins aproximativ 8,5 147 miliarde de dolari, spre contrastul exporturilor moldovenești către China, care s-au limitat la doar. ^[1]

2025 milioane de dolari, constatare făcută de economistul Iurie Rija, care observă că diferența de nivel este de aproximativ 45,47 18,48 de ori între volumele importate și cele vândute pe piața chineză 2026, Economistul subliniază potențialul imens al pieței chineze, comerțul exterior totalizând în 22,1% 4,7%. un volum de. ^[1]

4 trilioane de yuani, dintre care importurile au constituit 2026, 2025 trilioane. În prima jumătate a anului. ^[1]

14% volumele importate au urcat cu 20% 10% față de același interval din anul anterior, depășind ritmul de expansie al exporturilor, în timp surplusul comercial al Chinei s-a micșorat cu 13% 43% cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea porților nu garantează automat succesul comercial al producătorilor moldoveni, obstacolele majore fiind dificultatea accesului efective, tarifele vamale, costurile logistice și incapacitatea unor companii de a garanta livrări regulate 0%, Un progres concret a fost realizat la. ^[1]

2025 noiembrie 1,25 8,5 când Republica Moldova și China au ratificat protocolul privind normele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete, document ce deschide orizonturi noi pentru sectorul pomicol, deși exporterii sunt obligați să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile concrete de intrare pe piață înainte de prima expediție. Protocolul pentru exportul mierii este încă în fază finală de redactare, urmând semnalării anterioare din februarie 43% 0% a unui acord referitor la exportul făinii obținute din semințe de struguri și floarea-soarelui. Economistul atrage atenția asupra distincției clare dintre aceste produse și materia primă brută (semințe, ulei sau șrot), fiecare categorie având propriile exigențe sanitare și vamale distincte. Situația vinurilor moldovenești prezintă complicății severe, Beijingul impunând un tarif vamal de % pentru vinul îmbuteliat și de % pentru cel vrac. Alături de acciza de % și TVA-ul de % la import, sarcina fiscală agregată atinge aproximativ % din valoarea vamală pentru vinurile îmbuteliate. În contrast, producătorii georgieni și cei din alte țări cu acorduri preferențiale beneficiază de taxa zero, plasând viticultorii moldoveni într-o poziție de dezavantaj competitiv față de consumatorul chinez. Complexitatea transportului constituie o altă barieră: pentru produsele agricole cu valoare redusă pe tonă, cum ar fi făina de semințe de floarea-soarelui, costurile de logistică pot erosiona semnificativ marja de profit, iar pentru cireșe, provocările sunt și mai acute, impunând un lanț frigorific continuu și o distribuție rapidă către clientul final. Analiza economică reafirmă dezechilibrul bilateral, Moldova importând în mărfuri chinezești în valoare de circa miliarde de dolari, comparativ cu doar milioane de dolari exportați, conform lui Iurie Rija. Această discrepanță ilustrează faptul că România și Moldova sunt destinații prioritare pentru bunurile chinezești, pe când produsele locale întâmpină bariere vamale ascunzătoare (cum este tariful de % la vinuri) sau logistic complexe (pentru cireșe), în opoziție directă cu taxa de % acordată competitorilor din Georgia. ^[1]

Taguri

• comert exterior
• moldova
• china
• exporturi
• importuri
• politica comerciala

Entități

• Georgia
• China
• Republica Moldova
• Iurie Rija
• Agenția Națională Pentru Siguranța Alimentelor

Regiuni

• China
• Republica Moldova