În România, generația Z, formată din persoanele născute între 1997 și 2012, numără aproximativ 3 milioane de tineri. Conform datelor prezentate de corespondentul PROTV, aceștia reprezintă deja un segment economic majoritara, aproximativ 75% fiind activi economic. Proiecțiile indică faptul că, până în anul 2030, generația Z va constitui mai bine de o treime din forța de muncă a țării, trecând de la statutul de potențială forță de piață la unul de decisori prezenți în actualitate. [1]
Schimbarea este reflectată și în comportamentul financiar. Adrian Mitroi, economist și profesor de finanțe comportamentale, evidențiază că un procent semnificativ, între 30% și 40% din tinerii de această generație, sunt activi ca investitori. Aceștia abordează piața de capitale cu prudență, preferând produsele investiționale mai degrabă decât impulsivitatea, marcând o tranziție către un model de capitalism de consum mai relaxat, în contrast cu modelul financiar tradițional. [1]
Genura Z este cunoscută prin viteza decizională și autosuficiența sa. Teodor Mihalache, reprezentant al unei platforme digitale destinate studenților, spune că tinerii aleg produsele în câteva minute, spre deosebire de părinții lor, care se orientează mai lent. Inovația provine din comunitățile din care fac parte și din produsele vizualizate în rândul celor care le promovează, nu din reclamele media tradiționale sau de la influencerii mainstream. [1]
Pentru tineri, alinierea la valori este primordială. Aceștia evaluează firma în funcție de atitudinea față de mediu și de onestitatea transmisă. Crizele de reputație sau încălcarea angajamentelor sunt percepute ca semne de neseriozitate și pot determina consumatorul să creadă că va fi păcălit, ducând la pierderea credibilității și încrederii. [1]
Business-urile locale încorporează această realitate prin structuri organizatorice care se adaptează. Ioana Ciocîrlan menționează că numărul celor care angajează echipe specializate pentru Gen Z crește în timp. Adrian Manea, responsable al unității Gen Z al unui lanț bancar, explică procesul: crearea soluțiilor se realizează împreună cu tinerii, astfel încât nevoile specifice grupului țintă să fie acoperite eficient. [1]
Ambiția antreprenorială este, de asemenea, marcată în profilul acestei generații. Un studiu care agreghează datele mai multor companii de cercetare de piață relevă că 68% dintre tinerii interogați își doresc să își deschidă propria afacere, consolidând statutul Gen Z nu doar ca forță de muncă și consum, ci și ca motor al noilor inițiative economice. [1]

