Creșterea costului vieții în România transformă mersul la cumpărături într-un exercițiu de calcul, mulți consumatori renunțând la produse neesențiale pentru a-și ajusta bugetele. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a atins 6,61% în septembrie 2026, iar serviciile au înregistrat scumpiri anuale de 11,12%. Aceste valori pun o presiune majoră pe gospodării, unde veniturile nu cresc în ritmul prețurilor. [1]
Un sondaj din noiembrie 2026 al Băncii Europene de Investiții arată că 80% dintre respondanții din România consideră că scumpirea energiei le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. Mai grav, 55% declară că au eliminat cheltuielile pentru alimente sau sănătate. [1]
În fața acestor constrângeri, 57,8% dintre participanții la un studiu urban intenționează să renunțe la produse neessențiale. Printre primele categorii eliminate se numără hainele și încălțămintea, afectând aproape 39% dintre consumatori. Peste 54% vor reduce cheltuielile pentru tehnologie și electrocasnice, amânând înlocuirile până când apar probleme de siguranță. [1]
Efectul inflației se simte și la produsele de uz zilnic și divertisment. Aproximativ 24% vor reduce bugetul pentru cosmetice și înfrumusețare, în timp ce 27% se vor concentra mai puțin pe hobby-uri. Totuși, nu doar achizițiile majore suferă: cheltuielile mici, repetitive, precum cafeaua cumpărată sau prânzurile comandate, pot ajunge la sute de lei lunar. De exemplu, combinând o cafea zilnică și prânzul de trei ori pe săptămână, un consumator poate cheltui ușor peste 800 de lei lunar. [1]
Pentru a menține echilibrul financiar, experții recomandă aplicarea riguroasă a unor reguli de gestionare a banilor. Metoda 50/30/20 (50% nevoi esențiale, 30% dorințe, 20% economii) este dificil de respectat în contextul actual; o variantă adaptată sugerează 70% pentru esențiale, 20% pentru cheltuieli flexibile și 10% pentru economii. [1]
Printre măsurile practice se numără stabilirea unui buget săptămânal, cumpărăturile planificate cu o listă și aplicarea regulii celor 24 de ore pentru deciziile de cumpărare impulsive. Este crucială și verificarea periodică a abonamentelor la servicii digitale și platformelor de streaming. Construirea treptată a unui fond de urgență, chiar cu sume mici de 100 de lei lunar, poate deveni un obiectiv realist pe termen mediu. [1]
Expertii evidențiază diferența crucială dintre economisirea deliberată și reducerea cheltuielilor cauzată de sărăcire. Deși o gestionare riguroasă a finanțelor permite păstrarea unor plăceri modeste, familiile cu incertitudini salariale nu pot depăși dificultățile doar prin optimizare; esențială devine echilibrarea fluxului de numerar printr-o înregistrare meticuloasă a veniturilor și evitarea împrumuturilor destinate cheltuielilor curente. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania

