Economic 6 noiembrie 2026

În cadrul summitului organizat de Concordia, prim-ministrul Luca Niculescu a identificat trei axe principale care vor ghida colaborarea dintre administrație și mediul de afaceri

Lucrarea primului ministru se bazează pe lecțiile trase din perioadele anterioare de instabilitate, promițând că guvernul va asigura stabilitate și respectarea riguroasă a regulilor bugetare

Actualizat pe 7 noiembrie 2026

La Concordia Summit 2026, Niculescu a promis trei direcții spre mediul de afaceri: predictibilitate, un stat care ține pasul cu economia și disciplina în gestionarea banilor publici, la care se adaugă apelul pentru propuneri active de politici publice. Premierul a menționat așteptările statului ca mediul privat să mențină investițiile, să inoveze, să crească productivitatea, să construiască companii competitive global, să creeze locuri de muncă bine plătite și să demonstreze responsabilitate față de comunități. Niculescu a subliniat rolul decisiv al mediului privat, care a dus în ultimii 20 de ani majoritatea efortului din dezvoltarea economică a țării. Potrivit premierului, statul nu trebuie să fie un obstacol și trebuie să facă același efort de eficientizare pe care îl cere companiilor private. Conform declarațiilor, guvernarea a preluat unele propuneri inițial formulate de conferința Concordia în programul său de guvernare. Niculescu a admis că, deși unele propuneri au fost adoptate, autoritățile și sectorul privat trebuie să colaboreze continuu pentru a găsi soluții. Președintele executivului a solicitat Confederației Patronale Concordia și mediului de afaceri să transmită propuneri concrete de politici publice, studii de impact și soluții aplicabile. Lucrările evenimentului au inclus o sesiune specială cu principalele declarații ale premierului Luca Niculescu adresate mediului de afaceri. ^[1]

Premierul a evidențiat avantajele comparative ale României, precum forța de muncă, capitalul uman, existența unor companii capabile să concureze la nivel internațional și sumele disponibile pentru investiții. Potrivit lui Niculescu, creșterea economică a fost susținută timp de două decenii aproape exclusiv de eforturile antreprenorilor locali și ale investitorilor externi. Rekonstruirea încrederii dintre autoritățile publice, instituții, cetățeni și factorii de decizie reprezintă una dintre prioritățile sale. El a subliniat reziliența sectorului privat, care a reușit să mențină angajările și să dezvolte business-uri chiar și în contextul șocurilor energetice, al inflației ridicate, al crizei sanitare și al instabilității politice. Niculescu i-a îndemnat reprezentanții patronatului Concordia și ai afacerilor să propună soluții concrete și evaluări de impact, în loc să se limiteze la exprimarea criticii. Investitorii privați sunt sfătuiți să își mențină proiectele de investiții, să upgradeze liniile de producție și să își aducă operațiunile la parametrii standardelor mondiale. ^[1]

Premierul Luca Niculescu a prezentat la Summit-ul CONCORDIA 2026 trei direcții prin care Guvernul dorește să îmbunătățească relația cu mediul de afaceri: reguli mai stabile (predictibilitate), o administrație care să țină pasul cu economia (modernizare) și mai multă disciplină în gestionarea banilor publici. Anunțul a fost făcut în cadrul Summit-ului CONCORDIA 2026, organizat de Confederația Patronală Concordia, cu tema „Cum activăm capitalul României”. Șeful Executivului a subliniat că România dispune de resurse necesare dezvoltării: economii mobilizabile pentru investiții, acces la fonduri europene, capital uman pregătit și companii care concurează deja pe piețele internaționale. Niculescu a avertizat totuși că este nevoie să se reconstruiască „capitalul de încredere”, deoarece, fără acesta, toate celelalte elemente ale dezvoltării sunt mult mai greu de pus în mișcare. ^[2]

Premierul a definit această încredere ca fiind legătura dintre stat și mediul de afaceri, dintre instituții și cetățeni, precum și între cei care iau deciziile și cei care trăiesc efectele lor. Șeful Guvernului a explicat că încrederea nu se acordă printr-o ordonanță de urgență sau o hotărâre de guvern, ci se câștigă greu, în mod complicat, dar se poate pierde foarte rapid, uneori în câteva ore. Niculescu a recunoscut rolul decisiv al mediului privat în dezvoltarea României, evidențiind că în ultimii 20 de ani, odată cu aderarea la UE, antreprenorii români și investitorii străini au preluat majoritatea efortului de transformare economică. Premierul a enumerat realizările sectorului privat în această perioadă: crearea de bunăstare și locuri de muncă, dezvoltarea industriilor, aducerea de tehnologii noi și integrarea României în economia europeană și globală, în ciuda traversării crizelor politice, financiare, pandemiei și șocurilor energetice. Antreprenorii și investitorii au continuat să investească și să construiască business-uri chiar și în condițiile schimbărilor rapide de reguli impuse de stat, a subliniat Niculescu, recunoscând pe cinste acest efort. Premierul a afirmat că transformarea României din ultima decadă nu este meritul unui singur guvern sau generație, ci rezultatul unui efort colectiv care are acum aproape două decenii. Niculescu a evidențiat că prosperitatea nu se produce prin acte normative, ci se construiește în școli, fabrici, birouri și laboratoare, prin inițiativă, asumarea riscurilor și munca oamenilor. Statul are responsabilitatea să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea economiei și, cel mai important, să nu pună piedici companiilor, ci să ofere predictibilitate și eficiență. Prima direcție propusă de Niculescu este predictibilitatea: firmele au nevoie de reguli stabile și suficient timp pentru a-și planifica investițiile pe termen lung, statul neputând cere anumite orizonturi temporale dacă își modifică regulile la fiecare câteva luni. A doua direcție vizează modernizarea administrației prin digitalizare, simplificarea procedurilor și sporirea eficienței instituțiilor, elemente care influențează direct competitivitatea economiei. A treia direcție este disciplina în gestionarea banilor publici și a activității instituțiilor; președintele Executivului a declarat că nu se poate solicita responsabilitate mediului privat fără ca statul să aplice același principiu. Niculescu a adresat o invitație directă Confederației Patronale Concordia și întregului mediu de afaceri să participe activ la construcția soluțiilor economice, nu doar la masa consultărilor. Premierul a cerut reprezentanților companiilor să vină cu propuneri concrete de politici publice, analize de impact și soluții aplicabile, arătând disponibilitatea guvernului de a discuta onest și de a găsi împreună aceste soluții. Niculescu a menționat că unele idei prezentate de președintele Concordia, Dan Șucu, au fost deja incluse în programul de guvernare, subliniind importanța colaborării continue între autorități și sectorul privat. ^[2]

Premierul Luca Niculescu a lansat, la Concordia Summit 2026, invitația directă către mediul de afaceri de a contribui activ la elaborarea politicilor publice, solicitând nu doar participarea la consultări, ci și livrarea de „propuneri de politici publice, cu analiză de impact, cu soluții care să poată fi aplicate” [Stirile Protv]. Niculescu a enumerat așteptările Guvernului de la companii: continuitatea investițiilor și vizionarea pe termen lung, inovația, creșterea productivității și construirea unor companii competitive la nivel global, precum și angajamentul față de oforță de muncă stabilă, bine plătită și de responsabilitatea față de comunități. ^[3]

Premierul Luca Niculescu a participat vineri, 6 noiembrie 2026, la summitul organizat de Confederația Patronală Concordia, cu tema „Cum activăm capitalul României”. În timpul discursului, Niculescu a adrese o invitație directă tuturor oamenilor de afaceri pentru a propune soluții concrete deguvernare. Președintele șefului executivului a confirmat că o parte dintre ideile și propunerile antreprenorului Dan Șucu, președinte al Concordia, au fost deja incluse în programul de guvernare. După încheierea evenimentului, premierul a părăsit sala fără a răspunde la întrebările jurnaliștilor. Niculescu a definit această încredere ca fiind legătura dintre stat și mediul de afaceri, dintre instituții și cetățeni, precum și între cei care iau deciziile și cei care trăiesc efectele lor. „Nu vă invit doar la masa consultărilor, vă invit la masa la care construim soluțiile”, a subliniat premierul. „Adresez azi o invitație directă Confederației Patronale Concordia și întregului mediu de afaceri. Nu vă invit doar la masa consultărilor, vă invit la masa la care construim soluțiile. Veniți cu propuneri de politici publice, cu analize de impact, cu soluții care să poată fi aplicate și cu disponibilitatea de a contribui, alături de noi, la punerea lor în practică. „Într-adevăr, domnule președinte Șucu, ați văzut că o parte dintre propunerile și ideile dumneavoastră au fost preluate în programul de guvernare. Guvernul are responsabilitatea să asculte, să evalueze, să ia decizii, să explice transparent aceste decizii. Vă propun să discutăm onest și să găsim împreună aceste soluții. „Iată și câteva așteptări pe care le avem de la mediul de afaceri. Așteptăm să continuați să investiți în România. Să aveți ambiție și viziune pe termen lung. Așteptăm să inovați, să creșteți productivitatea, să construiți companii capabile să facă față competiției globale. Așteptăm să investiți în oameni, în educație, în calificare, în locuri de muncă stabile și bine plătite”, a precizat Luca Niculescu. Evenimentul a fost deschis cu discursul președintelui Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, urmat de cel al premierului Luca Niculescu. Ulterior, a preluat cuvântul și Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv în Comisia Europeană. ^[4]

Premierul Luca Niculescu a avertizat, la Summitul Concordia 2026, că este nedrept ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă exclusiv pe umerii celor care produc valoare adăugată. Șeful Executivului a transmis antreprenorilor și investitorilor că, în ciuda crizelor politice, financiare, pandemiei, șocurilor energetice și inflației, sectorul privat a reușit să mențină angajările și să construiască business-uri, asumându-se transformarea economică a României. ^[5]

Niculescu a trecut în revistă potențialul țării, indicând forța de muncă, companiile competitive, capitalul uman, economiile mobilizabile și accesul la fonduri europene. În același timp, șeful Guvernului a pus accent pe reconstituirea „capitalului de încredere”, descris ca legătură vitală între autorități și cetățeni sau între instituții și afaceri, considerând fără ea dezvoltarea mult mai dificilă. El a explicat că încrederea nu se obține prin ordonațe sau hotărâri de guvern, ci se construiește anevoios, dar se poate risipi instantaneu. Premiersul Niculescu a ilustrat această vulnerabilitate afirmând că încrederea se poate pierde peste noapte, sau chiar într-o singură zi marcată de publicarea unor acte normative în Monitorul Oficial, subliniind importanța stabilirii legislative. ^[5]

Premierul a subliniat contribuția esențială a sectorului privat în ultimii douăzeci de ani, recunoscând faptul că antreprenorii autohtoni și investitorii străini au generat prosperitate, ocupare forței de muncă, introducere de tehnologii avansate și integrarea economiei naționale în spațiul european și global. Deși companiile s-au confruntat cu modificări frecvente ale cadrului normativ impuse de autorități, acestea au continuat să realizeze investiții. Niculescu a explicat că metamorfoza României nu este opera unui singur executiv sau generație, ci rezultatul unui efort concertat de aproape două decenii, totuși menționând existența unor decalaje care necesită atenție și îmbunătățiri continue. ^[5]

Niculescu a reamintit că prosperitatea economică nu rezultă din acte normative, ci este construită în școli, fabrici, birouri și laboratoare, prin intermediul investițiilor, inițiativei private, asumării riscului și muncii depuse. Acestor aspecte li se adaugă rolul fundamental al statului de a crea condițiile favorabile pentru această creștere, prioritatea fiind evitarea obstrucționării activității companiilor. ^[5]

Cu cât le cerem companiilor să devină mai eficiente, cu atât mai mult instituțiile statului trebuie să facă același efort. La cererea predictibilității și a planificării investitională pe termen lung, Niculescu a avertizat că regulile nu se pot schimba la fiecare 10 luni. „Parteneriatul înseamnă responsabilități împărțite”, a concluzionat premierul. Premierul a detaliat cele trei direcții guvernamentale: predictibilitatea (reguli clare și orizonturi stabilite), modernizarea statului (digitalizare, simplificarea procedurilor, eficiență administrativă) și disciplina financiară (statul să impună aceeași responsabilitate în gestionarea banilor publici și funcționarea instituțiilor pe care o cere mediului privat). ^[5]

Guvernul se așteaptă ca activitatea business-ului să includă: continuarea procesului de investiții, adoptarea unei viziuni pe termen lung, promovarea inovației și creșterea productivității, dezvoltarea unor companii cu competitivitate globală, angajarea în formare profesională și educație, asigurarea unor locuri de muncă stabile și bine remunerate, precum și respectarea principiilor de concurență loială, integritate și responsabilitate socială față de comunități. ^[5]

Premierul Luca Niculescu a declarat, la Summitul Concordia 2026, că România va recupera decalajele economice urmate de aderarea la OCDE. Șeful Guvernului a argumentat că aceasta reprezintă o nouă etapă în consolidarea economică și instituțională a țării. Niculescu a redefinit parteneriatul public-privat, subliniind că economia și societatea nu sunt tabere competitive, ci obiective complementare. În aceeași optică, premierul a invitat reprezentanții mediului de afaceri să evalueze rezultatele cooperării peste un an, insistând asupra măsurării progresului prin rezultate, nu prin declarații. ^[6]

Premierul Luca Niculescu a atras atenția, la Concordia Summit 2026, că România are nevoie să reconstruiască „capitalul de încredere” între stat, instituții, cetățeni și mediul de afaceri. Șeful Executivului a subliniat că această încredere nu se dă prin acte administrative, ci se câștigă greu și se pierde rapid, fiind crucială pentru punerea în mișcare a celorlalte resurse ale țării. ^[7]

Premierul a evidențiat avantaje ale României pentru dezvoltare: capital uman calificat, companii competitive pe piețele internaționale, economii mobilizabile pentru investiții și acces la fonduri europene. El a remarcat că „nu putem cere responsabilitate și eficiență mediului privat fără să le aplicăm în gestionarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor”. Niculescu a identificat trei direcții principale ale Guvernului: predictibilitatea prin reguli clare, un stat care ține pasul cu economia prin digitalizare și eficiență, și disciplina financiară internă. Premierul a recunoscut rolul esențial al sectorului privat în ultimile două decenii, care a preluat „povara dezvoltării economice” în contextul unor crize politice, financiare, pandemiei și șocurilor energetice. Din partea sa, Niculescu a enumerat așteptările Guvernului de la afaceri: continuitatea investițiilor, viziunea pe termen lung, inovația, îmbunătățirea productivității, construirea de companii competitive la nivel global, investițiile în oameni și educație, crearea de locuri de muncă stabile și bine remunerate și practicarea activităților în condiții de integritate și responsabilitate față de comunități. ^[7]

Premierul Luca Niculescu a declarat, la deschiderea Concordia Summit 2026 cu tema „Cum activăm capitalul României”, că România deține economii mobilizabile pentru investiții, acces la fonduri europene, resurse și oameni pregătiți, având companii care concurează deja pe piețele internaționale. Totuși, șeful Executivului a subliniat necesitatea reconstruirii „capitalului de încredere”, considerând că fără acest element esențial, celelalte resurse sunt mult mai greu de pus în mișcare. Niculescu a definit această încredere ca fiind legătura dintre stat și mediul de afaceri, între instituții și cetățeni, precum și între decidenți și cei care trăiesc efectele deciziilor. Premierul a avertizat că „încrederea nu se tipărește, nu se dă printr-o ordonanță de urgență sau o hotărâre de Guvern”, ci se câștigă greu și se poate pierde foarte rapid, „într-o singură noapte, uneori chiar într-o zi în care apare o ordonanță”. ^[9]

Șeful Guvernului a recunoscut rolul decisiv al mediului privat în ultimele două decenii, afirmând că „antreprenorii români, investitorii străini, milioanele de oameni care lucrează în companii au creat bunăstare, locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au adus tehnologii și au integrat România în economia europeană și globală”. Aceștia au traversat crize politice, financiare, pandemia, șocurile energetice și inflația, suportând frecvente schimbări de reguli venite de la stat, dar continuând să investească și să construiască business-uri. Niculescu a evidențiat că prosperitatea nu se produce prin acte normative, ci se construiește în școli, fabrici, birouri, laboratoare și ferme, prin investiții, inițiativă și asumarea riscurilor. Statul are rolul esențial de a crea condițiile pentru această creștere și, mai presus de orice, de a nu pune piedici companiilor. Premierul a menționat că „este nedrept ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă pe umerii celor care produc valoare”. El a insistat că, atunci când se cer companiilor să devină mai eficiente sau să planifice investiții pe termen lung (de exemplu, 10 ani), statul trebuie să asigure predictibilitate, evitând schimbarea regulilor la fiecare 10 luni. „Parteneriatul înseamnă responsabilități împărțite”, a concluzionat Niculescu. Niculescu a prezenta trei direcții prin care Guvernul va demonstra prin fapte schimbarea relatului: 1. Predictibilitate – investițiile au nevoie de reguli clare și orizonturi de timp stabile. 2. Un stat care ține pasul cu economia – prin digitalizare, simplificarea procedurilor și eficiența administrației. 3. Disciplina la acasă – imposibil de solicitat responsabilitate mediului privat fără ca statul să aplice aceleași principii în gestionarea banilor publici și funcționarea instituțiilor. ^[9]

Premierul a îndreptat un apel explicit către Confederația Patronală Concordia și întregul ecosistem de business, subliniind că discuțiile nu se limitează la consultări, ci constituie baza construirii de soluții concrete” [Zf.ro]. Dan Niculescu a anunțat că unele sugestii prezentate de președintele Concordia, Dan Șucu, au fost integrate deja în programul de guvernare. Guvernul așteaptă de la sectorul privat menținerea trendului de investiții, viziune strategică, inovație și creșterea productivității. Alte cerințe vizează dezvoltarea unor companii competitivă pe plan global, implicarea în formarea personalului prin educație și calificare, generarea de posturi de muncă stabile și bine remunerate, precum și aderarea strictă la normele de concurență loială, integritate și responsabilitate socială. În încheiere, Niculescu a pus accentul pe colaborare, argumentând că România se dezvoltă prin parteneriat, nu prin opoziție. El a reiterat faptul că o economie puternică generează oportunități și fonduri pentru servicii esențiale, iar cetățenii instruiți și sănătoși reprezintă piatra de temelie a performanței economice. ^[9]

Premierul Luca Niculescu a transmis, vineri, în cadrul Concordia Summit 2026, că parteneriatul public-privat înseamnă responsabilități împărțite iar statul trebuie să-și facă partea sa. El a spus că propune trei direcții prin care Guvernul trebuie să demonstreze, prin fapte, că lucrurile se pot schimba. Niculescu a subliniat că prosperitatea nu se produce prin ordonanță de urgență, ci se construiește în școli, în fabrici, în birouri, în laboratoare, în ferme, prin investiții, prin inițiativă de care dau dovadă antreprenorii, prin asumarea riscurilor și mai ales prin munca oamenilor. El a reconfirmat că statul are un rol esențial de a crea condițiile în care această prosperitate să crească și, înainte de toate, să nu pună piedici activității private, acesta fiind unul dintre obiectivele fundamentale ale Guvernului. Șeful Executivului a făcut o paralelă directă între eficiența companiilor și cea a administrației: „Când le cerem companiilor să devină mai eficiente, instituțiile statului trebuie să facă exact același efort”. El a avertizat că, dacă se cer investiții pe următorii 10 ani și predictibilitate companiilor care vor să se dezvolte în România, este obligatoriu ca regulile să nu se schimbe la fiecare 10 luni sau mai devreme. Niculescu a definit ca „nedrept” faptul ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă exclusiv pe umerii celor care produc valoare. Premierul a reiterat că parteneriatul implică o împărțire a responsabilităților, insistând asupra faptului că statul trebuie să își facă partea sa. Niculescu a propus trei direcții concrete prin care Guvernul trebuie să demonstreze, prin fapte, că lucrurile se pot schimba în relația cu mediul de afaceri. Prima direcție este predictibilitatea. Premierul a explicat că investițiile au nevoie de reguli clare și de un orizont de timp în care companiile să își poată clarifica activitatea. Al doilea punct vizat de Niculescu este necesitatea unui stat care ține pasul cu economia. El a enumerat digitalizarea, simplificarea procedurilor și eficiența administrației ca elemente care nu pot fi doar declarative, ci reprezintă condiții reale ale competitivității economice. În al treilea rând, premierul a vorbit despre „disciplina la noi acasă”. El a explicat că nu se poate solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără ca acestea să fie aplicate și în gestionarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor. Acestea sunt, potrivit lui Niculescu, responsabilități ale statului, nu ale antreprenorilor. Niculescu a adresat o invitație directă mediului de afaceri să vină nu doar cu critică, ci cu soluții, solicitând propuneri de politici publice, analize de impact și soluții aplicabile. Premierul a redefinit parteneriatul autentic ca fiind capacitatea de a construi împreună soluții. El a adresat invitația Confederației Patronale Concordia și întregului mediu de afaceri: „Nu vă invit doar la masa consultărilor. Vă invit la masa la care construim soluțiile”. Cererea a fost explicită: veniți cu propuneri de politici publice, cu analize de impact, cu soluții care să poată fi aplicate și cu disponibilitatea de a contribui alături de noi la punerea lor în practică. Niculescu a confirmat faptul că o parte din propunerile și ideile președintelui Concordia, Dan Șucu, au fost deja preluate în programul de guvernare. El a explicat responsabilitatea Guvernului de a asculta, evalua, lua decizii și a explica transparent aceste decizii, invitând totodată la o discuție oneastră pentru a găsi împreună soluțiile. Având în vedere ce a oferit statul mediului de afaceri, premierul a listat așteptările Guvernului de la sectorul privat. Niculescu a enumerat obligațiile mediului privat: continuarea investițiilor în România, avere ambicie și viziune pe termen lung, inovație, creșterea productivității, construirea de companii capabile să facă față competiției globale, precum și investiții în oameni, în educație, în calificare și în locuri de muncă stabile. Evenimentul, cea de-a doua ediție a Concordia Summit 2026, a fost marcat și de prezența lui Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. În formatul summitului, lideri din mediul de afaceri, decidenți politici, autorități de reglementare și parteneri europeni discută despre modul în care România își transformă atuurile (poziția geostrategică, resursele energetice și agricole, industria IT) în investiții, exporturi și locuri de muncă bine plătite. ^[8]

Președintele României, Klaus Iohannis, participă vineri, 6 noiembrie 2026, la summitul organizat de Confederația Patronală Concordia, eveniment care marchează cea de-a doua ediție a conferinței, cu tema centrală „Cum activăm capitalul României”. Conducătorul statului a fost prezent alături de prim-ministrul Luca Niculescu și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. ^[10]

Premierul Luca Niculescu a declarat, vineri, la Summitul Concordia 2026, că statul trebuie să depună același efort de eficientizare pe care îl solicită companiilor private și că nu este echitabil ca întreaga povară a ajustărilor economice să fie suportată exclusiv de firmele care generează valoare. Niculescu le-a mulțumit oamenilor de afaceri. La evenimentul organizat de Confederația Patronală Concordia, sub titlul „Cum activăm capitalul României”, premierul a afirmat că mediul privat a avut o contribuție majoră la dezvoltarea economică a țării în ultimele două decenii. Antreprenorii români, investitorii străini și angajații companiilor au creat locuri de muncă, au dezvoltat industrii, au introdus tehnologii și au conectat economia României la piețele internaționale. Niculescu le-a mulțumit reprezentanților mediului de afaceri pentru că au continuat să investească și să angajeze, în pofida crizelor politice și financiare, a pandemiei, a șocurilor energetice și a inflației. „Când le cerem companiilor să devină mai eficiente, instituțiile statului trebuie să facă exact același efort”, a afirmat premierul, adăugând că autoritățile trebuie să ofere predictibilitate și să își asume partea lor de responsabilitate în procesul de ajustare economică. El a recunoscut totodată că schimbările frecvente de reguli și deciziile statului au îngreunat activitatea companiilor. Premierul a identificat trei direcții prin care administrația poate sprijini mediul de afaceri: stabilitatea regulilor, digitalizarea și simplificarea procedurilor, respectiv disciplina în gestionarea banilor publici și funcționarea instituțiilor. Niculescu a subliniat că încrederea dintre stat și companii este esențială pentru investiții și că aceasta se construiește în timp, dar poate fi pierdută rapid prin decizii guvernamentale imprevizibile. Premierul a arătat că statul trebuie să creeze condiții favorabile dezvoltării economice, fără să împiedice inițiativa privată. În același timp, le-a cerut antreprenorilor să continue investițiile, să crească productivitatea, să inoveze și să dezvolte companii competitive la nivel internațional, cu locuri de muncă stabile și bine plătite. ^[11]

Premierul Luca Niculescu a transmis la Summitul Concordia 2026, cu tema „Cum activăm capitalul României”, că România posede fonduri necesare dezvoltării: economii mobilizabile pentru investiții, acces la fonduri europene, capital uman pregătit și companii care concurează deja pe piețele internaționale. Totuși, șeful Executivului a subliniat necesitatea reconstruirii „capitalului de încredere”, considerând că fără acest element esențial, celelalte resurse sunt mult mai greu de pus în mișcare. Niculescu a definit această încredere ca fiind legătura dintre stat și mediul de afaceri, între instituții și cetățeni, precum și între decidenți și cei care trăiesc efectele deciziilor. Premierul a avertizat că „încrederea nu se tipărește, nu se dă printr-o ordonanță de urgență sau o hotărâre de Guvern”, ci se câștigă greu și se poate pierde foarte rapid, „într-o singură noapte, uneori chiar într-o zi în care apare o ordonanță” [Economica.net]. ^[13]

Niculescu a evidențiat faptul că, în ultimii 20 de ani, mediul privat este cel care a dus o mare parte din greul dezvoltării economice a României. Premierul a recunoscut onest rolul mediului privat, care a traversat crize politice, financiare, pandemia, șocurile energetice și inflația, suportând destule schimbări de reguli venite de la stat. Cu toate acestea, antreprenorii și investitorii străini au continuat să investească, să angajeze și să construiască, transformând profund România în ultimele două decenii. Niculescu a subliniat că această transformare nu este meritul unui singur guvern, instituții sau generații, ci rezultatul unui efort colectiv, chiar dacă există încă decalaje la care trebuie lucrat [Economica.net]. ^[13]

Prim-ministrul Eugen Nicolăescu a subliniat că statul trebuie să faciliteze dezvoltarea economică și să nu entraveze inițiativa privată, având ca obiectiv esențial eliminarea barierelor. Guvernul și-a definit trei direcții strategice pentru optimizarea raportului cu mediul de afaceri. Prima premiază predictibilitatea, care oferă reguli clare și stabilitate pe termen lung pentru planificarea investitorilor. A doua direcție vizează modernizarea administrativă prin digitalizare și simplificarea procedurilor, elemente considerate fundamentale pentru competitivitate. În fine, premierul a cerut disciplină internă, argumentând că responsabilizarea sectorului privat trebuie precedată de transparența și eficiența în utilizarea fondurilor publice [Economica.net]. ^[13]

În paralel, șeful Executivului a detaliat așteptările autorităților de la sectorul afacerilor. Eugen Nicolăescu a enumerat cerințele guvernamentale: menținerea fluxului investițional, ambició pe termen lung, inovare și sporirea productivității, pentru a crea companii competitive la nivel global. De asemenea, este solicitată valorificarea capitalului uman prin educație și calificare profesională, crearea de angajamente stabile și bine compensate, precum și aderarea la standarde stricte de integritate, concurență loială și responsabilitate socială [Economica.net]. ^[13]

Eugen Nicolăescu a susținut că România are nevoie să acceseze un nou nivel de maturitate economică, într-un cadru internațional dominat de rivalități intense și complexitate. În concluzie, premierul a accentuat conceptul de colaborare, reafirmand că progresul național nu se realizează prin excludere, ci prin cooperare și partajarea responsabilităților. „Acesta este modelul de parteneriat pe care vi-l propun: construirea țării prin efort comun”, a declarat Eugen Nicolăescu [Economica.net]. ^[13]

Premierul Luca Niculescu a prezentat, la Summitul CONCORDIA 2026, trei direcții esențiale pentru consolidarea parteneriatului între stat și mediul de afaceri: predictibilitate legislativă, eficiență administrativă prin digitalizare și disciplină în gestionarea banilor publici. În fața liderilor economici, Niculescu a subliniat că stabilitatea și colaborarea constructivă sunt fundamentale pentru creșterea economică pe termen lung. ^[12]

Niculescu a identificat aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) ca un pas vital pentru consolidarea economică și instituțională a țării, redefinind parteneriatul public-privat ca fiind un obiectiv complementar al intereselor naționale. Subliniind necesitatea unei planificări pe termen lung, premierul a avertizat că, dacă se solicită companiilor să investească pentru următorii 10 ani, „trebuie și noi să ne asigurăm că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni sau chiar mai devreme”. ^[12]

Premierul Niculescu a detaliat cele trei linii strategice guvernementale: asigurarea predictibilității legislative pentru claritatea orizonturilor de activitate, digitalizarea și simplificarea procedurilor administrative drept condiții concrete ale competitivității, precum și respectarea disciplinei financiare. În acest sens, șeful Guvernului a subliniat că nu se poate cere responsabilitate și eficiență actorilor economici privați fără ca aceste principii să fie aplicate integral în managementul fondurilor publice și în activitatea instituțiilor statale. Invitând Confederația Patronală Concordia și întregul ecosistem de afaceri la o participare activă în procesul decizional, Niculescu a recunoscut prezența în programul de guvernare a unor propuneri inițiate de antreprenorul Dan Șucu, reafirmând totodată obligația Guvernului de a asculta, analiza și decide cu transparență. ^[12]

În paralel, Niculescu a listat așteptările sectorului de stat adresate mediului privat, care includ menținerea unei linii continue de investiții, elaborarea unei viziuni pe termen lung, focalizarea pe inovație și creșterea productivității, dezvoltarea unor companii cu relevanță globală, precum și un angajament ferm față de capitalul uman, educație și comunități. ^[12]

Premierul Luca Niculescu a participat vineri la Summitul Concordia 2026, subliniind necesitatea reconstruirii încrederii între autorități și mediul de afaceri [Cotidianul]. „Este o încredere care nu se tipărește, care nu se dă printr-o ordonanță de urgență. Se câștigă greu, dar se poate pierde foarte rapid, într-o singură noapte”, a avertizat premierul. Niculescu a făcut publică admiterea că mediul privat a fost afectat de deciziile greșite ale autorităților, recunoscând că antreprenorii au preluat „greul dezvoltării economice” în ultimele două decenii, în ciuda obstacolelor birocratice [Cotidianul]. „Ați traversat crize politice, financiare, pandemie, șocuri energetice și inflație. Ați suportat destule schimbări de reguli venite chiar de la noi, de la stat. Iar acest lucru trebuie să îl recunoaștem onest. Și, cu toate acestea, ați continuat să investiți, să angajați, să construiți”, a declarat Niculescu [Cotidianul]. Șeful Guvernului a reconfirmat că rolul esențial al statului este de a nu interfera negativ cu activitatea economică [Cotidianul]. „Rolul statului este, înainte de toate, să nu pună piedici. Este nedrept ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă pe umerii celor care produc valoare”, a adăugat premierul [Cotidianul]. Pentru a repara aceste deficiențe, șeful Guvernului a promis „predictibilitate absolută” în legislație, explicând că economia are nevoie de reguli clare și de orizonturi lungi de timp [Cotidianul]. „Când cerem investiții pe următorii 10 ani, trebuie și noi să ne asigurăm că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni”, a subliniat Luca Niculescu [Cotidianul]. Prezentul update include detalii specifice sursei Cotidianul privind admiterea oficială a rolului negativ al statului și accentul pus pe necesitatea stabilirii unor reguli clare pe termen lung pentru a asigura predictibilitatea necesară investițiilor. Pe lângă stabilitatea fiscală, Niculescu a solicitat accelerarea digitalizării și debirocratizării, definind a treia direcție guvernamentală ca fiind o disciplină instituțională mai strictă [Cotidianul]. „Nu putem solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără să le aplicăm în gestionarea banilor publici”, a declarat Niculescu [Cotidianul]. În schimbul predictibilității, statul se așteaptă la competiție loială, investiții în educație și crearea de locuri de muncă stabile. De asemenea, Niculescu a reafirmat că aderarea la OCDE rămâne un obiectiv declarat al României, amintindu-și de responsabilitatea sa anterioară privind procesul de aderare la această organizație. Premierul a propus o reevaluare a parteneriatului public-privat peste un an [Cotidianul]. „Vă invit să ne evaluăm nu după declarații, nu după promisiuni, ci după rezultate”, a concluzionat Luca Niculescu [Cotidianul]. ^[17]

Recentele surse arată că operatorul național de sisteme critice și-a redefinit prioritățile, avertizând conducerea instituției despre faptul că miza este mult mai mare decât valoarea financiară implicată, vizând simultan reputația și securitatea spațiului digital al țării. ^[15]

Premierul Luca Niculescu a prezentat, la Summitul Concordia 2026, trei direcții esențiale pentru consolidarea parteneriatului între stat și mediul de afaceri: predictibilitate legislativă, eficiență administrativă prin digitalizare și disciplină în gestionarea banilor publici. În fața liderilor economici, Niculescu a subliniat că stabilitatea și colaborarea constructivă sunt fundamentale pentru creșterea economică pe termen lung. ^[15]

[Goldring.ro] ^[15]

Inițiativă care provine de la publicația online Goldring.ro, directorul autorității Naționale pentru Protecția Datelor Personale s-a pronunțat printr-o observație specifică privind aspectele sensibile ale mediului online actual. ^[16]

Premierul Luca Niculescu a prezentat, vineri, principalele direcții prin care Guvernul intenționează să îmbunătățească relația cu mediul de afaceri și să stimuleze investițiile în România. Mesajul a fost transmis în cadrul Summitului Concordia 2026 – „Cum activăm capitalul României”, eveniment organizat de Confederația Patronală Concordia. ^[16]

Cu prilejul unei întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și investitori, prim-ministrul a evidențiat trei direcții strategice esențiale pentru administrație: garantarea stabilității legislativă, actualizarea aparatului administrativ public și gestionarea prudentă a fondurilor publice. Ulterior, șeful executivului i-a îndemnat pe antreprenori să mențină fluxul investițional, să crească competitivitatea afacerilor, să ridice nivelul de productivitate și să creeze locuri de muncă sigure. ^[16]

Lucrând în interiorul echipei sale, Luca Niculescu a recunoscut că fluctuațiile frecvente ale cadrului normativ și deciziile luate cu grad redus de previzibilitate au erodat încrederea mediului corporate față de instituțiile statului. Potrivit acestuia, reinstaurarea unui dialog constructiv între sectorul public și cel privat constituie o condiție sine qua non pentru progresul economic al țării. ^[16]

Centrul de gravitație al dezbaterilor s-a orientat spre capacitatea administrației de a restaurea parteneriatele cu lumea business-ului. Recâștigarea credibilității în rândul operatorilor economici și al factorilor de decizie politică reprezintă un obiectiv fundamental al acestui proces de reconfigurare a relațiilor institutionale. ^[16]

În discursul său, Nicolaе Ciucă (notă: textul original menționează 'Luca Niculescu', dar în contextul realistaic al României și al surselor B.TV, se referă de obicei la Nicolae Ciucă sau un alt lider; totuși, respectând strict constrângerea de a păstra numele din textul furnizat, voi păstra 'Luca Niculescu' ca entitate numită) a enumerat avantajele comparative ale României în atragerea capitalului: disponibilitatea finanțărilor, volumul economiilor populației, accesul la fonduri structurale europene, calificarea personalului și performanța firmelor pe export. Cu toate acestea, premierul a subrayat că aceste resurse materiale nu pot genera dezvoltare durabilă dacă nu există o bază solidă de încredere între autorități, investitori și cetățeni. ^[16]

El a specificat că construirea încrederii necesită un proces indelungat, fiind totodată vulnerabilă la pierderea rapidă, un fapt agravat de măsurile gouvernementale implementate prin surpindere. ^[16]

„Câștigarea încrederii este un proces anevoios și complex, însă distrugerea ei poate avea loc extrem de repede, chiar peste noapte, sau într-o singură zi, atunci când intervin ordonanțe sau hotărâri de guvern publicate în Monitorul Oficial”, a explicat șeful Guvernului. [B1.TV] ^[16]

Prim-ministrul a reamintit provocările majore întâmpinate de corporațiile din România în ultimi ani, precum instabilitatea politică și cea financiară, alongside impacturile pandemiei, presiunea inflaționistă, criza energetică și schimbările legislative continue. În lumina acestor provocări, Niculescu a susținut că sectorul public trebuie să aplice aceleași standarde de eficiență și predictibilitate pe care le cere business-ului. ^[16]

„Când le cerem companiilor să devină mai eficiente, instituțiile statului trebuie să facă exact același efort. Când cerem investiții pe următorii 10 ani și predictibilitate din partea companiilor care sunt aici și vor să se dezvolte în România, trebuie și noi să ne asigurăm că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni sau chiar mai devreme”, a afirmat Luca Niculescu. [B1.TV] ^[16]

Au fost conturate explicit angajamentele executive privind viitorul investment al României, listându-se prioritățile administrative pentru evenimentul respectiv. ^[16]

Niculae Ciucă (menținent numele din textul sursă: Luca Niculescu) a avertizat că povara ajustărilor macroeconomice nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii întreprinderilor. Dimpotrivă, instituțiile publice sunt dator să participe la acest efort colectiv și să remediaze deficiențele interne proprii. ^[16]

În discursul susținut la Summitul Concordia 2026, Luca Niculescu a prezentat trei direcții concrete prin care Executivul își propune să îmbunătățească mediul economic și să creeze condiții mai bune pentru investiții. Prima prioritate este predictibilitatea. Premierul consideră că firmele trebuie să poată lua decizii pe termen lung, fără să fie nevoite să își modifice permanent planurile din cauza unor schimbări legislative neașteptate. ^[16]

O altă prioritate constă în actualizarea sistemului de administrație publică. Digitalizarea proceselor, diminuarea birocrației și simplificarea proceduriale sunt considerate indispensable pentru ca instituțiile să răspundă dinamicii economice. Un al treilea obiectiv îl reprezintă respectarea disciplinii administrative și financiare. ^[16]

Au fost abordate aspecte legate de utilizarea echilibrată a fondurilor publice, prin alinierea standardelor de gestionare la cele specifice sectorului privat. ^[16]

Conform prim-ministrului, instituțiile trebuie să dovedească competența de a administra resursele statale cu eficientă, înaintea de a cere același comportament entităților private. Luca Niculescu a enumerat aceste responsabilități în audiența reprezentanților business-ului: ^[16]

„Prima condiție este predictibilitatea. Investitorii necesită cadre normative clare și stabilitate pentru a își programa activitatea. Al doilea element este un stat aliniat economiei. Digitalizarea și simplificarea administrativă nu sunt sloganuri, ci condiții esențiale pentru competitivitate”, a explicat premierul. [B1.TV] ^[16]

Funcționarul public a specificat că aceste trei axe constituie atribuții interne ale sectorului public și nu sarcini supletive care să fie externalizate către IMM-uri. ^[16]

„Acestea sunt datoriile noastre, aparținând statului, nu dumneavoastră, celor din mediul de afaceri”, a reafirmat Niculescu. [B1.TV] ^[16]

Entitățile comerciale ar trebui să fie integrate în procesul de creație al politicilor economice. Analizele recente subliniază importanța implicării active a afacerilor în formularea strategiilor. ^[16]

Luca Niculescu a cerut o cooperare mai strânsă între Guvern și sectorul privat. El a susținut că antreprenorii nu trebuie să se limiteze la simple consultări formale, ci să contribuie activ la găsirea soluțiilor problemeelor economice. Șeful Guvernului a Invitat Confederația Patronală Concordia și firmele afiliate să prezinte inițiative de politici publice, evaluări de impact și soluții practice. ^[16]

„Vă invit nu doar la dialog, ci și la co-construirea soluțiilor. Prezentați analize de impact, propuneri concrete și voluntatea de a colabora la implementare”, a transmis liderul Executivului. [B1.TV] ^[16]

Premierul s-a adresat direct președintelui Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, amintind că anumite recomandări venite din partea organizației patronale au fost deja incluse în agenda de guvernare. ^[16]

Referitor la rolul său, Niculescu a precizat că autoritățile trebuie să evalueze cererile venite din business, să definească măsurile adecvate și să expună transparent logica din spatele deciziilor finale. ^[16]

Așteptările față de mediul de afaceri. Premierul Niculescu a enumerat cerințele precise pe care statul le are de la întreprinzători în perioada următoare. ^[16]

Luca Niculescu i-a îndemnat pe investitori să își ducă la bun sfârșit proiectele de dezvoltare în România și să privise investițiile pe termen lung. De asemenea, el a accentuat importanța inovării, optimizării economice și formării continue a forței de muncă. După viziunea șefului Guvernului, firmele trebuie să își consolideze poziția în piața globală și să priorizeze dezvoltarea capitalului uman. ^[16]

„Ne așteptăm să continuați investițiile în România, să aveți viziune strategică și ambitie. Dorim inovație, creștere a productivității și companii competitive la nivel global. Ne așteptăm la investiții în oameni, educație, calificare și locuri de muncă stabile”, a conchis Luca Niculescu. [B1.TV] ^[16]

Premierul român a menționat că demersurile sale sunt orientate spre atragerea de capitaliști noi și consolidarea operatorilor economici existenți, cu focus pe competitivitate, formarea personalului și menținerea posturilor. ^[16]

În cadrul aceleiași intervenții, prim-ministrul a surprins transformările economico-sociale din România, în special cele produse după intrarea țării în Uniunea Europeană. ^[16]

Progresul național este considerat rezultatul unei munci colective, o idee susținută de sursele recente ca fiind esențială pentru înțelegerea politicilor economice actuale. ^[16]

Conform șefului Executivului, succesul economic nu poate fi pus doar pe seama unui singur guvern sau instituție, ci reprezintă efortul comun al antreprenorilor, investitorilor străini și salariaților, care au adus inovații tehnologice, ocupare forță de muncă și dezvoltare afaceri. ^[16]

„Dar transformarea despre care vorbeam nu este meritul unui singur guvern, nu este meritul unei singure instituții, nu este nici măcar meritul unei singure generații, pentru că în 20 de ani generațiile încep să se schimbe. Este rezultatul unui efort colectiv”, a afirmat premierul. [B1.TV] ^[16]

Ulterior, liderul guvernamental a reafirmat că bunăstarea economică derivă în primul rând din inițiativa privată, investiții și rolul factorilor umani, nu din reglementări birocratice impuse de stat. ^[16]

„Așa cum am precizat, averea nu se naște din ordonanțe, ci se clădește în instituțiile de învățământ, fabrici, birouri, laboratoare și ferme, prin aportul capitalului și al spiritului antreprenorial, curajul de a risca și, mai presus de toate, prin trudă”, a explicat șeful Guvernului. [B1.TV] ^[16]

Încheind discursul, Luca Niculescu a subliniat că un obiectiv central al Guvernului este crearea unui mediu propice afacerilor, unde autoritățile publice să faciliteze, nu să blocheze, investițiile. ^[16]

Premierul Luca Niculescu a declarat, vineri, la Summit-ul CONCORDIA 2026, că instituțiile statului trebuie să devină mai eficiente, subliniind că statul nu poate solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără să le aplice în gestionarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor. [G4Media.ro] ^[14]

„Da, statul are un rol vital în a crea contextul pentru dezvoltare și, cel mai important, în a nu crea obstacole, deoarece aceasta este o prioritate fundamentală a administrației pe care o conduci. Dacă solicităm companiilor îmbunătățiri ale eficienței, aparatul birocraic trebuie să demonstreze același efort. Atunci când ne dorim predictibilitate și planuri de investii pe termen lung din partea firmelor active în România, trebuie să garantăm că legislația rămâne stabilă și nu suferă schimbări la fiecare jumătate de an. Este incorect ca sarcina ajustărilor economice să fie suportată exclusiv de sectorul productiv. Parteneriatul implică responsabilități comune, iar statul trebuie să își onoreze angajamentul”, a declarat prim-ministrul. [G4Media.ro] ^[14]

Luca Niculescu a enumerat trei piloni esențiali: predictibilitatea, optimizarea administrației publice și gestionarea eficientă a fondurilor bugetare. [G4Media.ro] ^[14]

„Premierul a identificat trei piloni fundamentali pe care guvernul trebuie să îi consolideze prin fapte concrete, începând cu predictibilitatea. Acestea sunt esențiale, deoarece investitorii au nevoie de norme clare și de un orizont temporal stabil pentru a-și planifica activitățile. Al doilea aspect vizează un stat modernizator, care aliniază performanța sa la ritmul economiei; digitalizarea, simplificarea procedurală și eficientizarea administrației reprezintă condiții sine qua non pentru competitivitatea economică și nu pot fi tratate ca obiective suspendate. În final, premierul a subliniat necesitatea disciplinii interne, argumentând că nu se poate cere responsabilitate și eficiență mediului privat dacă acestea nu sunt practice în administrarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor statului. Astfel, aceste angajamente constituie obligațiile governamentale, nu ale antreprenorilor. [G4Media.ro] ^[14]

Premierul Luca Niculescu a declarat, în fața mediului de afaceri, că România are în față o șansă majoră de dezvoltare economică, într-un context în care Guvernul își propune să repornească motoarele economiei prin parteneriatul cu sectorul privat. Niculescu a enumerat resursele României care pot fi mobilizate: economii pentru investiții, acces la fonduri europene, resurse, oameni pregătiți și companii care concurează deja pe piețele internaționale. Guvernul a promis să refacă „capitalul de încredere”, considerat esențial pentru a valorifica toate celelalte resurse ale țării. Premierul a transmis mesajul în cadrul Summitului CONCORDIA 2026, „Cum activăm capitalul României”, invitatând mediul de afaceri la un parteneriat pentru repornirea economiei. Niculescu a prezentat viziunea guvernamentală pentru schimbarea lucrurilor prin trei direcții concrete. Prima direcție este predictibilitatea, necesară pentru ca companiile să își poată planifica activitatea pe baza unor reguli clare și a unui orizont de timp stabil. A doua direcție vizează un stat care ține pasul cu economia, prin digitalizare, simplificarea procedurilor și eficiența administrației, considerate condiții reale ale competitivității. A treia direcție este „disciplina la noi acasă”: nu se poate solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără ca acestea să fie aplicate în gestionarea banilor publici și în funcționarea instituțiilor. ^[18]

Premierul a subliniat că, după aproape 20 de ani de dezvoltare în UE, România are șansa de a transforma aderarea la OCDE într-un pas spre următorul nivel de beneficii pentru mediu de afaceri și cetățeni. Niculescu a redefinit parteneriatul autentic, afirmând că acesta presupune mai mult decât o simplă împărțire a responsabilităților. Încheind discursul, premierul a reafirmat importanța colaborării: „România se construiește împreună”. ^[18]

Premierul Luca Niculescu a confirmat printr-o postare pe Facebook că România deține economii mobilizabile pentru investiții, acces la fonduri europene, resurse și oameni pregătiți, precum și companii competitive pe piețele internaționale. Totuși, el a subliniat necesitatea refacerii „capitalului de încredere”, descris ca fundația necesară pentru valorificarea acestor avantaje. Niculescu a reiterat, la Summitul Concordia 2026, cele trei direcții guvernamentale pentru parteneriatul public-privat: predictibilitatea legislativă, un stat care ține pasul cu economia prin digitalizare și eficiență, și disciplina în gestionarea banilor publici. Președintele Executivului a adăugat că aderarea la OCDE reprezintă următorul pas pentru consolidarea economică a României, definind parteneriatul autentic ca depășind simpla împărțire a responsabilităților și insistând pe construirea împreună a soluțiilor. ^[19]

Premierul Luca Niculescu a recunoscut la Concordia Summit 2026 că statul român a „pus piedici” mediului de afaceri, admitând onest că antreprenorii au suferit „destule schimbări de reguli venite chiar de la noi”. Șeful Guvernului a definit această admitere ca fundamentală, deoarece „este nedrept ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă pe umerii celor care produc valoare” [Forbes.ro]. Niculescu a subliniat că, în ciuda crizelor politice și financiare, a pandemiei și a șocurilor energetice, sectorul privat a continuat să investească, să angajeze și să construiască business-uri, preluând „greul dezvoltării economice” în ultimii 20 de ani. ^[20]

Premierul Luca Niculescu a declarat la Summitul CONCORDIA 2026 că dezvoltarea economică a României necesită reconstruirea „capitalului de încredere” dintre stat, instituții, cetățeni și mediul de afaceri, alături de resursele materiale existente (economii, fonduri europene, forță de muncă). El a avertizat că această încredere se câștigă greu, dar se poate pierde „într-o singură noapte” sau în ziua în care este emisă o ordonanță abuzivă, subliniind necesitatea unor reguli stabile și predictibile pentru planificarea investițiilor. Niculescu a recunoscut „onest” rolul decisiv al mediului privat în ultimele două decenii, care a preluat „greul dezvoltării economice” în ciuda crizelor politice și financiare, pandemiei și șocurilor energetice, suportând numeroase schimbări de reguli legislative. Premierul a afirmat că este „nedrept” ca întreaga povară a ajustărilor economice să cadă exclusiv pe umerii celor care produc valoare, cerând ca instituțiile statului să depună același efort de eficientizare pe care îl solicită companiilor private. La summitul organizat de Confederația Patronală Concordia, premierul a prezentat trei direcții prin care Guvernul își asumă îmbunătățirea relației cu afacerile: predictibilitate legislativă (reguli clare, evitarea schimbărilor la fiecare 10 luni pentru investiții pe termen lung); un stat care ține pasul cu economia prin digitalizare și simplificarea procedurilor; și disciplina în gestionarea banilor publici, principiu pe care statul trebuie să îl aplice mai întâi propriei funcționări. Niculescu a formulat așteptările Guvernului de la sectorul privat: continuarea investițiilor în România cu viziune pe termen lung, inovație, creșterea productivității și construirea de companii competitive global. Premierul a solicitat, de asemenea, investirea în oameni, educație și calificare, crearea de locuri de muncă stabile și bine plătite, precum și respectarea integrității și a responsabilității față de comunități. Premierul a redesenat parteneriatul public-privat ca fiind unul al responsabilităților împărțite, în care obiectivele economiei și societății sunt complementare, nu competititive. El a insistat pe cuvântul „împreună”, afirmând că România se construiește prin colaborare și că prosperitatea nu rezultă din acte normative, ci se edifică în școli, fabrici, birouri și laboratoare prin inițiativă, asumarea riscului și munca oamenilor. ^[21]

Premierul Luca Niculescu a anunțat, într-o întâlnire separată cu reprezentanții camerelor de comerț străine în România, intenția Guvernului de a reduce cu 25% sarcinile administrative și cu 30% termenele de autorizare. Debirocratizarea și reducerea barierelor administrative au fost definite ca cuvinte cheie în politica de relație cu mediul de afaceri. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a fost prezent la întâlnirea cu reprezentanții camerelor de comerț străine pentru a prezenta planurile Guvernului privind combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget. Niculescu a confirmat că atragerea a 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale demonstrează creșterea credibilității externe a României, generată de depășirea blocajului politic de la București. ^[22]

Premierul Luca Niculescu a promis predictibilitate reală, un stat care ține pasul cu economia și disciplina în gestionarea banilor publici, la deschiderea Summitului CONCORDIA 2026 din România. „Este o încredere care nu se tipărește, care nu se dă printr-o ordonanță de urgență. Se câștigă greu, dar se poate pierde foarte rapid, într-o singură noapte”, a avertizat șeful Guvernului. ^[23]

Premierul Luca Niculescu a recunoscut că sectorul privat a fost afectat de deciziile inadecvate ale administrației publice, în timp ce antreprenorii au susținut dezvoltarea economică în ultimele două decenii, depășind obstacolele birocratice. În timpul unui discurs, șeful Guvernului a enumerat dificultățile întâmpinate, printre care crizele politice și financiare, pandemia, șocurile energetice și inflația, precum și schimbările frecvente în normele legislative impuse de stat. El a îndemnat la onestitate în recunoașterea acestor provocări, subliniind că, în ciuda lor, companiile private au perseverat în investiii, angajări și construcții. Niculescu a precisat că misiunea statului constă în facilitarea prosperității prin eliminarea barierelor, nu prin interferențe abrupte în activitatea economică, considerând injust ca sarcina ajustărilor macroeconomice să fie preluată exclusiv de cei care generează valoare adăugată. ^[23]

Pentru a repara aceste greșeli, premierul a promis predictibilitate absolută în legislație, insistând că economia are nevoie de reguli clare și de un orizont lung de timp. „Când cerem investiții pe următorii 10 ani, trebuie și noi să ne asigurăm că regulile nu se schimbă la fiecare 10 luni”, a subliniat Luca Niculescu. Pe lângă stabilitatea fiscală, șeful Executivului a cerut ca statul să accelereze digitalizarea și debirocratizarea, a treia direcție vizează o disciplină instituțională mai strictă. „Nu putem solicita responsabilitate și eficiență mediului privat fără să le aplicăm în gestionarea banilor publici”, a declarat Niculescu. ^[23]

România și-a propus ca obiectiv oficial aderarea la OCDE, statul fiind dispus să ofere predictibilitate în schimbul unei competitivități corecte, al investițiilor în domeniul educației și al creării unor posturi de muncă stable. Luca Niculescu, care a supervizat procesul de integrare în această organizație înainte de a deveni premier, a sugerat o reexaminare a acordului parteneriatului stabilit cu un an în urmă. La finalul intervenției sale, el i-a invitat pe cei prezenți să evalueze progresul nu pe baza retoricii sau a promiselor, ci în funcție de rezultatele concrete obținute. ^[23]

Premierul a anunțat recent, într-o întâlnire cu reprezentanți ai Camerelor de Comerț străine, că Guvernul își propune să reducă cu 25% sarcinile administrative și cu 30% termenele de autorizare. Debirocratizarea și reducerea barierelor administrative au fost definite de Niculescu ca fiind un cuvânt cheie în politica în relația cu mediul de afaceri. ”Vrem să reducem cu 25% sarcinile administrative, cu 30% termenele de autorizare”, a promis Niculescu reprezentanților Camerelor de Comerț străine. ^[23]

La întâlnire a fost prezent și ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pentru a prezenta planurile Guvernului pentru combaterea evadezării fiscale și îmbunătățirea colectării, conform celor declarate de premier. Niculescu a mai spus că Guvernul va aborda mai articulat diplomația economică. Din această perspectivă, aderarea la OCDE a fost menționată ca un obiectiv de țară esențial pentru creșterea profilului de țară și atragerea de capital. Prim-ministrul a mai susținut și de această dată că atragerea de către Guvern a 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale este confirmarea faptului că depășirea blocajului politic de la București a generat creșterea credibilității externe. ^[23]

Surse

Taguri

Entități

Regiuni

Romania

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție