Economic5 noiembrie 2026

Lucrul la un stil de viață public mai disciplinat l-a determinat pe Luca Niculescu să argumenteze că introducerea unor taxe sau impozite noi ar fi imposibil de suportat în contextul în care românii au făcut deja față, în ultimii doi ani, la creșterea preț

Încărcătura fiscală suplimentară este greu de suportat având în vedere presiunea inflaționistă și creșterea TVA din ultimii doi ani, afirmă premierul, care cere reducerea cheltuielilor publice înainte de creșterea veniturilor la bugetul de stat prin noi impozite. Deși a recunoscut că există încă o discrepanță semnificativă între sumele pe care statul ar trebui să le încaseze și realitatea colectărilor, premierul a evidențiat faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a atins planul de colectare în cursul acestui an, deși creșterea economică anticipată la începutul anului nu s-a materializat. Niculescu a caracterizat acest rezultat drept „o colectare bună”, dar a subliniat că este nevoie de mult mai mult.

Actualizat pe 7 noiembrie 2026

Premierul Luca Niculescu a transmis joi seară, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN, mesajul conform căruia prioritatea Guvernului este consolidarea propriului sector public înainte de a impune noi presiuni fiscale asupra populației. Premierul a subliniat că „primul lucru pe care trebuie să-l facă statul este să-și strângă lui însuși cureaua”, menționând necesitatea colectării mai eficiente a taxelor existente și combaterea evaziunii. ^[1]

Pentru consolidarea veniturilor la buget, autoritățile optează pentru măsuri tehnice și digitale, inclusiv integrarea terminalelor POS cu casele de marcat, o inițiativă menită să permită statului să monitorizeze mai transparent tranzacțiile comerciale. De asemenea, premierul a evocat programele de digitalizare și inițiative discutate cu ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială. Guvernul urmează să valideze soluțiile elaborate de fiecare minister, Niculescu respingând impunerea unei metode unice de la centru, insistând că fiecare entitate publică trebuie să își prezinte propriile planuri concrete de reducere a cheltuielilor”. ^[1]

La o conferință de presă organizată la Cernavodă, premierul a reiterat necesitatea ca toate ministerele și instituțiile publice să depună planuri detaliate privind optimizarea finanțelor. El a ordonat tuturor ministerelor și instituțiilor publice să prezinte planuri concrete pentru reducerea cheltuielilor, sperând ca primele propuneri să fie disponibile până la finalul săptămânii viitoare, subliniind importanța ca aceste măsuri să fie cât mai bine chibzuite și adaptate specificului fiecărei instituții. ^[1]

Obiectivul Guvernului este ca, până la finalul săptămânii viitoare, să se pună bazele unor măsuri chibzuite de optimizare a finanțelor publice, prin prezentarea de către fiecare minister a planurilor concrete de reducere a cheltuielilor. Niculescu a exclutat utilizarea unui format standard impus central, favorizând abordările personalizate ale fiecărei entități în parte, pe care Guvernul va analiza și le va valida ulterior. ^[1]

Privind spre viitor, Luca Niculescu și-a exprimat convicția că încasările statului vor fi mai robuste în 2027. El a amintit, de asemenea, că agențiile internaționale de rating vor evalua România în primele trei luni ale anului viitor, respectiv ianuarie, februarie și martie. ^[1]

Situatia bugetară imediată rămâne în așteptarea unui audit. La mai bine de două săptămâni de la preluarea mandatului, premierul nu deține încă un raport integral privind situația financiară, fiscală și bugetară a României. A ordonat ministrului Finanțelor elaborarea unui astfel de document, care ar trebui finalizat imediat după 15 noiembrie, moment după care Guvernul va analiza dacă o rectificare bugetară este necesară pentru anul curent. ^[1]

Acțiunea privind reducerea cheltuielilor nu va urma un singur model impus de Palatul Victoria, ci fiecare minister trebuie să își elaboreze propria strategie de eficientizare, a declarat Niculescu la Cernavodă. Premierul a ordonat tuturor ministerelor și instituțiilor publice să prezinte planuri concrete pentru reducerea cheltuielilor, sperând ca primele propuneri să fie disponibile până la finalul săptămânii viitoare. El a subliniat importanța ca aceste măsuri să fie cât mai bine chibzuite și adaptate contextului intern al fiecărei instituții. ^[2]

Premierul Luca Niculescu consideră că optimizarea bugetară trebuie să pornească de la reducerea cheltuielilor în aparatul de stat, ca etapă preliminară oricărei creșteri fiscale. El a dat instrucțiuni pentru ca fiecare minister și instituție publică să prezinte planuri concrete de reducere a cheltuielilor, vizând punerea la ground a măsurilor de optimizare a finanțelor publice până la finalul săptămânii viitoare. Guvernul analizează și va valida propunerile primite, respingând abordările uniforme. ^[3]

Pe lângă reducerea cheltuielilor, eforturile se concentrează și pe modernizarea sistemului fiscal prin digitalizare. În vederea îmbunătățirii încasărilor, Ministerul Finanțelor și ANAF pregătesc măsuri care includ conectarea terminalelor POS cu casele de marcat, o Inițiativă menită să permită statului să monitorizeze mai transparent tranzacțiile comerciale. De asemenea, premierul a evocat programele de digitalizare și inițiative discutate cu ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, considerând că aceste instrumente sunt esențiale pentru combaterea evaziunii fiscale. ^[3]

Potrivit lui Lucian Bode, Guvernul ar trebui să ceară cetățenilor sacrificii doar după ce își va reduce propriile cheltuieli. Totuși, premierul a subliniat existența altor surse de venituri posibile, printre care o colectare mai eficientă în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, dar și o perspectivă de creștere economică pentru următorul an. ^[3]

Prezent la Cernavodă, ministrul Energiei, Dumitru Chisaliță, a punctat că politiciile de diminuare a costurilor trebuie adaptate particularităților specifice ale fiecărui departament. El a atras atenția asupra necesității ca optimizarea să nu compromită funcționarea optimă a instituțiilor. ^[3]

Premierul Luca Niculescu a anunțat, la data de 7 noiembrie, că ministrelor și instituțiilor guvernamentale li s-a solicitat elaborarea planurilor de reducere a cheltuielilor bugetare, iar Guvernul speră să primească primele propuneri concrete până la finalul săptămânii următoare Antena 3. Niculescu a explicat în cadrul ședinței de Guvern că nu va impune o metodă unică de austeritate impusă central, considerând „modul X sau Y” sugerat de Palatul Victoria o soluție necorespunzătoare, ci va lăsa fiecare instituție să își structureze propriile ajustări Antena 3. Șeful Executivului a confirmat că aceste planuri sunt în lucru, urmând ca ele să fie analizate ulterior de Guvern Antena 3. Premierul a reiterat principiul conform căruia statul trebuie să înceapă prin a-și restreinge propriile cheltuieli înainte de a cere sacrifizii cetățenilor. El a menționat totuși existența unor paliative pentru creșterea veniturilor, inclusiv o colectare fiscală mai eficientă, activitate desfășurată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor, precum și așteptări rezonabile pentru o creștere economică a României în anul viitor Antena 3. ^[4]

Lucian Bode a anunțat că a emis directive prin care se obligă fiecare minister și instituție publică să elaboreze strategii de reducere a cheltuielilor, sperând să primească primele propuneri concrete până spre sfârșitul săptămânii viitoare. ^[5]

„La ședința de Guvern am comunicat directiva către fiecare minister și instituție de a prezenta planuri concrete de reducerea a cheltuielilor. Nu cred că impunerea unei singure metode universale ar reprezenta soluția ideală. Mai degrabă, prioritară este abordarea curentă, așteptând să analizăm ulterior primele propuneri care vor fi depuse, conform declaratiilor oferite pentru News.ro. ^[5]

Șeful Executivului a reiterat importanța unei gestionări prudente și atent a resurselor financiare ale statului. ^[5]

„Niculescu a explicat pentru Mediafax că raționalizarea cheltuielilor publice este fundamentală, deoarece statul trebuie să înceapă cu ajustările proprii înainte de a solicita contribuții suplimentare de la public. În același timp, au fost menționate alte opțiuni de aspurta veniturilor bugetare, precum îmbunătățirea colectării fiscale în colaborare cu Ministerul Finanțelor, alături de anticiparea unei crești economice pentru anul viitor, menită să îmbunătățească calitatea vieții românilor. ^[5]

Întrebat dacă poate garanta că taxele nu vor crește în 2027, după ce ministrul Finanțelor a lăsat să se înțeleagă că varianta nu este exclusă, premierul a evitat un răspuns ferm. ^[5]

„Premierul a asigurat că decizia privind eventualele taxe și impozite va fi luată exclusiv la momentul elaborării bugetului, exprimând dorința de a evita creșterea acestora. El a evidențiat variablele care influențează această decizie, inclusiv fondurile PNRR, execuția bugetară anuală, traiectoria fiscal-bugetară și proiecțiile de venit pentru noul an. Adresându-se publicului, Niculescu a recunoscut dificilta de a anunta anticipat introduceri noi de taxare. ^[5]

Premierul Luca Niculescu a detaliat duminică, la Cernavodă, mecanismul prin care fiecare minister și instituție publică este obligată să prezinte strategii concrete de optimizare a cheltuielilor. Săptămâna trecută, șeful Executivului a respins ideea impunerii unei metodologii unice de la centrul guvernamental, declarând sincer că nu ar considera optimă soluția în care toate instituțiile ar aplica același model impus de la Palatul Victoria. Numirile de austeritate trebuie să respecte specificitatea fiecărui departament, iar Guvernul va analiza primele propuneri concrete până la finalul săptămânii viitoare. ^[6]

Prezent alături de premier la evenimentul din Cernavodă, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a pus accent pe necesitatea adaptării măsurilor de austeritate la particularitățile fiecărui minister. Optimizarea costurilor nu trebuie să afecteze funcționarea normală a instituțiilor, iar reducerea bugetară trebuie realizată fără a afecta calitatea serviciilor, așa cum a subliniat șeful Ministerului Energiei, citat de Surse. Aceasta este lecția pe care o are din experiența sa anterioară la conducerea departamentului de energie. ^[6]

Conform analistului politic Alexandru Coita, solicitările Guvernului adresate ministerelor de a prezinta planuri de reducere a cheltuielilor riscă să repete un scenariu anterior, în care cererile de economisire nu au avut ecou în măsuri concrete. Expertul avertizează că eliminarea cheltuielilor inutile nu se poate face peste noapte, iar instituțiile care au acumulat ani de zile costuri mari nu sunt neapărat cele mai potrivite să decidă ce trebuie tăiat. Coita consideră că abordarea delegată, unde ministerelor li se lasă inițiativa identificării cheltuielilor care pot fi eliminate, este lipsită de eficiență, deoarece entitățile care au funcționat cu costuri nejustificate nu au neapărat interesul sau capacitatea de a propune schimbări de fond, declarând că nu mai poate fi acceptată paradigma în care solicităm hârtii de la ministere și ne așteptăm ca aceleași instituții care au trăit zeci de ani de costuri umflate să vină dintr-o dată cu altă abordare. ^[7]

Soluția propusă de specialist este un proces centralizat, coordonat la nivelul Secretariatului General al Guvernului sau al premierului, destinat unei reforme reale a administrației publice și nu doar reducerilor punctuale. Deși menționează că astfel de procese durează, Coita consideră că Guvernul trebuie să înceapă reforme structurale majore, precum reforma administrativ-teritorială și digitalizarea, pentru a recâștiga încrederea populației și a evita derapajele populiste. Analistul subliniază că șansa guvernanților de a menține credibilitatea economică constă în implementarea unor direcții importante de optimizare structurală, realizate serios și nu doar declarativ. Dacă ne raportăm la aceste două procese, putem spera că peste 2-3-4 ani vom avea un stat care este un pic mai funcțional, un pic mai rațional în cheltuielile lui și un pic mai orientat spre cetățeni, a adăugat Coita. ^[7]

Implementarea acestor schimbări se lovesște de constrângeri bugetare severe și termene-limită foarte strânse. Alexandru Coita a concluzionat că întrebarea esențială este cum vom ajunge la obiectivele dorite, având în vedere constrângerile extreme și termenele foarte apropiate. Premierul Luca Niculescu a exprimat speranța că primele propuneri concrete de reducere a cheltuielilor vor fi disponibile până la finalul săptămânii viitoare, continuând să respingă metoda impusă central. ^[7]

Președintele Consiliului Competitivității, Alex Botezatu, a exprimat scepticismul sectorului privat față de capacitățile Guvernului de a reduce cheltuielile prin simpla eliminare a posturilor sau a pensiilor speciale. El a subliniat că, pentru a reduce preponderent costurile cu salariale, este nevoie de o scădere demografică sau de o reducere reală a numărului de angajați publici, ceea ce generează incertitudini. Referindu-se la pensiile speciale, Botezatu a explicat că acestea reprezintă o „bombă socială” și că, dacă ar fi eliminate total, impactul financiar s-ar reflecta direct pe cheltuielile Guvernului. Membrii Comitetului de Urgență al Mediului de Afaceri (CUMBA), printre care Dan Cotoșman, Lucian Bălan și Constantin Năsădeanu, au comunicat că nu au încăzut de acord cu eliminarea pensiilor speciale, considerând că aceste măsuri ar afecta negativ economia. Pentru a atinge un obiectiv realist de reducere a deficitului la 4,9% din PIB, CUMBA a sugerat măsuri mai precise, cum ar fi mărirea TVA la alimente, reducerea TVA la carburanti și mărirea accizelor. ^[7]

Totodată, reprezentanții mediului de afaceri au evidențiat riscul ca o soluție bazată exclusiv pe reducerea cheltuielilor publice, fără măsuri alternative, să conducă la blocaje și să nu atingă obiectivul deficitului. Ei au solicitat clarificarea măsurilor suplimentare și au cerut ca strategia de austeritate să includă și politici fiscale destinate stimulării economiei. Liderii patronatelor au reamintit, de asemenea, că statul a rămas cu creanțe de aproximativ 40 miliarde de lei de la agenții economici. ^[7]

Dan Nedealcă, senator din partea PSD, a exprimat îngrijorarea față de inițiativa executivului de a cere elaborarea unor scheme de optimizare financiară, fără a efectua mai întâi verificări de fond. Politicianul a precizat că incertitudinea caracterizează actuala imagine bugetară, ceea ce ar putea duce la decizii de reduceri greșite, care ulterior ar impune ajustări suplimentare. De asemenea, acesta a semnalat că resursele bugetare sunt deja epuizate, atrăgând atenția asupra pericolului ca, lipsind analiza exhaustivă, măsurile să fie adoptate arbitrar. ^[7]

Totodată, oficialul PSD a condamnat demersul prim-ministrului de a transfera ministerelor competența de a stabili unilateral punctele de tăiere, evaluând această acțiune ca fiind prematură. În acest context, Dan Nedealcă a reținut că, chiar la două săptămâni de la începerea activității, șeful guvernului, Luca Niculescu, nu avea în posesie o evaluare completă a stării economice, fiscale și financiare naționale, subliniind necesitatea unei abordări prudente în luarea deciziilor. ^[7]

La nivel european, Comisia Europeană a publicat Raportul privind convergența pentru 2026-2029. Documentul relevă că România rămâne departe de criteriile UE de adoptare a monedei euro, având deficitul bugetar prea mare, inflația peste pragul țintă și datoria publică mult peste nivelul recomandat. Deși Guvernul și-a îmbunătățit poziția într-un an și a redus deficitul de la 7,1% la 6,2% din PIB, rezultatele obținute rămân cele mai slabe dintre statele UE care au ratat calibrarea fiscală. ^[7]

Datoria publică a României a crescut la 56,5% din PIB față de 49% în 2024, deși Ministerul Finanțelor își propune să scadă acest procent la 44,6%. Experta europeană Corina Ursulescu a subliniat necesitatea ca țările membre să treacă la o abordare fiscală prudentă, consolidând structura veniturilor și gestionând eficient cheltuielile. Ea a avertizat că „această nouă abordare fiscală prudentă este crucială pentru a permite țărilor să abordeze provocările macroeconomice emergente și să construiască resurse adecvate pentru investiiile publice necesare tranzițiilor verzi și digitale”. Raportul propune ca România să fie evaluată la noile criterii de convergență începând cu Raportul din 2027, având în vedere că va îndeplini condiția de cinci ani din zona ERM II începând cu 1 ianuarie 2029. ^[7]

Surse

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție