Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Cel mai recent raport al indicelui METRIX 4.0, realizat de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova) în colaborare cu iData, relevă o scenă complexă a mediului de afaceri din Republica Moldova pentru perioada următoare 12 luni.Studiul, efectuat în octombrie 2026 pe un eșantion de 400 de companii (300 selectate național și 100 de membri AmCham), indică faptul că majoritatea firmelor aleg menținerea bugetelor la nivelul actual, cu 53,3% dintre companiile din eșantionul național și 45% dintre membrii AmCham stabilind această opțiune ca scenariu cel mai frecvent. Doar 33% din eșantionul național și 38% din cei ai camerei anticipă o creștere a investițiilor. [1]
Accesul la finanțare este identificat ca cel mai mare obstacol, înregistrând cea mai semnificativă scădere față de edițiile anterioare, cu 0,78 puncte, ajungând la un scor de 3,88 din 10.Peste jumătate dintre companiile intervievate, 53% din eșantionul național și 58% din membrii AmCham, consideră că resursele financiare pentru dezvoltare sunt greu accesibile. Deschiderea creditelor pare a fi determinantă pentru dinamismul economic: în rândul firmelor cu acces bun la finanțare, 44,8% intenționează să își majoreze investițiile, în timp ce la cele cu acces limitat, proporcia scade la doar 24,7%. [1]
Energia și forța de muncă rămân domenii slab evaluate. Capacitatea autorităților de a adapta politicile energetice este criticată de 68% din eșantionul național și 72% din cei ai AmCham, scorul total pentru energie atingând 3,84 puncte. Problema resurselor umane este amplă, 65% din eșantionul național și 71% din membrii AmCham având o percepție negativă, subliniind deficitul de competențe, dificultățile de recrutare și necesitatea dezvoltării învățământului dual și a parteneriatelor cu instituțiile de educație. [1]
Digitalizarea și inteligența artificială reprezintă, în contrast, punctele forte ale economiei moldovenești, obținând cel mai bun scor din cele zece domenii analizate, și anume 7 puncte din 10. Majoritatea respondanților, 93% din eșantionul național și 96% din AmCham, consideră că digitalizarea serviciilor publice a îmbunătățit eficiența operațională. Totuși, implementarea practică este limitată: doar 31% din eșantionul național utilizează deja inteligența artificială, comparativ cu 51% din cei ai AmCham. Exporturile de servicii digitale au crescut constant, ponderea lor în PIB-ul Republicii Moldova dublându-se de la 3,2% în 2018 la 6,1% în 2025. [1]
Fiscalitatea ocupă al doilea loc în topul evaluațiilor pozitive, cu 6,63 puncte, prima scădere de la începutul măsurătorilor METRIX. Deși 93% din eșantionul național și 96% din AmCham apreciază digitalizarea serviciilor fiscale, există îngrijorări privind predictibilitatea și facilitățile acordate. În rândul membrilor AmCham, evaluările pozitive ale facilităților fiscale au scăzut cu 16 puncte procentuale, ajungând la 62%. De asemenea, impactul alinierii la normele europene a scăzut cu 0,50 puncte, la 5,60, companiile semnalând costuri ridicate de conformare și termene de tranziție dificile. [1]
Indicele agregat METRIX 4.0 se situează la 46,90 puncte din 100, o ușoară creștere față de 44,99 la ediția precedentă, motivată de actualizarea datelor macroeconomice și ajustarea modelului de calcul, și nu de o îmbunătățire reală a condițiilor economice. Componenta percepută a rămas stabilă la 50,01 puncte, în timp ce cea macroeconomică a coborât brusc de la 53,1 la 43,8 puncte. Această componentă reflectă, printre altele, valoarea adăugată brută per participant la forța de muncă, care a scăzut la aproximativ 6.100 de dolari în 2025, într-un contrast sever cu media UE de 64.600 de dolari (în dolari constanți 2015). [1]
Președintele AmCham Moldova, Alexandru Gozun, prezintă concluziile studiului: 'Deși țara noastră a dovedit că este capabilă să realizeze progrese în procesul de digitalizare și modernizare a mediului de business, acest avans nu se traduce automat într-o creștere a competitivității. Datele METRIX indică faptul că diferențele în ceea ce privește productivitatea rămân încă nerezolvate. Deși știm să identificăm oportunitățile, trebuie să îmbunătățim semnificativ capacitatea de a le transforma în investiții concrete și rezultate economice. În caz contrar, există riscul de a actualiza reglementările fără a modifica substanțial realitatea existentă”. [1]