Economic12 noiembrie 2026

Inițiativa lansată de ministrul Florin Barbu privind stabilirea unui plafon pentru marjele comerciale aplicate produselor alimentare stârnește dezbateri aprinse în spațiul public din România

Șeful Ministerului Agriculturii din România, Florin Barbu, a avizat includerea unei limitări a profitului comercial în structura prețurilor alimentelor, o soluțiune întâmpinată cu rezistență de experți în economie și reprezentanții mediului de afaceri, care semnalează pericolul producerii deficiențelor de stoc și accelerării creșterii prețurilor în ramuri conexe.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Florin Barbu, a anunțat intenția de a extinde plafonarea adaosurilor comerciale, o măsură care în prezent se aplică la 17 categorii de alimente, deși inițial introdusă în 2023 și prelungită ulterior. Propunerea a stârnit reacții puternice din partea mediului economic, cu economisti și reprezentanți ai retailerilor avertizând asupra consecințelor negative potențiale ale unei astfel de intervenții statale pe scară largă. ^[1]

Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România și proprietarul lanțului Paco Supermarkets, a criticat ferma propunerea. Acesta a sugerat că, dacă măsura ar fi extinsă la toate produsele și serviciile din România, ar putea duce la un „tsunami” al scumpirilor în sectoare precum detergenții, hainele sau electrocasnicele. El a menționat că produsele alimentare cu adaos plafonat reprezintă aproximativ 5% din vânzările de retail, în timp ce alimentele totale constituie 70%, restul fiind constituit din alte categorii de bunuri. ^[1]

Domnul Paraschiv a subliniat dificultățile întâmpinate de cultivatorii locali din România, printre care se numără prețurile mai mari comparativ cu rivalii din Spania și problemele generate de epidemia de febră ciatăporcină, obligațând țara să cumpere carne din țările adiacente. Totodată, a criticat birocrația impusă de diverse autorități de supraveghere (Garda de Mediu, ANPC, DSV), aprecind că această încărcătură administrative diminuează șansele de succes ale întreprinderilor mici. ^[1]

George Bădescu, șeful executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRC), a specificat că speră pentru detalii clare privind planul și scopurile exacte ale departamentului condus. Pe de altă parte, specialiștii în domeniu au resping categoric proiectul. Expertul fiscal Emilian Duca a avertizat că inițiativa va determina substituția producției interne prin bunuri importate, referindu-se la exemplele Ungariei, acolo unde reglementări similare au cauzat lipsuri vizibile pe rafturile magazinelor. ^[1]

Academicianul Bogdan Glăvan a caracterizat regula drept o demonstrație de „incultură economică”. Acesta a argumentat că nivelul prețurilor este stabilit de dinamica cererii și ofertei, iar amestecul guvernamental instabilează echilibrul. Profesorul a ilustrat situația cu sectorul farmaceutic, unde există deja reguli asemanătoare în România, rezultatul fiind dispariția anumitor tratamente din oficiile medicale. De asemenea, a relevat că atare inițiative populiste sunt un fenomen comun în scen politic din România. ^[1]

Surse

Libertatea Ce ar însemna extinderea plafonării adaosului la toate alimentele din România. Economiștii avertizează: dispare marfa de la raft, iar producătorii români intră în faliment

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție