Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economie

Investițiile considerate risc după noua modificare a ordinului ANAF privind rambursarea TVA; CCF avertizează asupra blocajelor de lichiditate și riscului de disponibilizări

Camera Consultanților Fiscali arată că Ordinul ANAF 1425/16 octombrie 2026 nu rezolvă problemele semnalate, păstrează un mecanism „eliminatoriu” de risc și poate bloca fluxurile de finanțare ale firmelor, cu efecte pe investiții, proiecte europene și ocupare.

Actualizat pe

Noul ordin ANAF 1425 din 16 octombrie 2026, care aduce ajustări la criteriile de risc pentru deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, nu elimină problemele semnalate anterior de Camera Consultanților Fiscali, transmite instituția într-un comunicat.

Conform CCF, deși a fost eliminată retroactivitatea aplicării noilor proceduri de analiză de risc asupra deconturilor lunilor anterioare intrării în vigoare a ordinului din 21 septembrie 2026, fondul problemei rămâne nerezolvat, cu risc de blocare a unui flux important de finanțare a mediului de afaceri.

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, afirmă că scopul declarat al modificării ar fi simplificarea, însă ordinul adoptat anterior a generat blocaje, în special din cauza retroactivării, iar noul act a eliminat doar acest aspect, lăsând nemodificat conceptul de analiză a riscului.

CCF critică mecanismul de analiză de tip „eliminatoriu”: înscrierea în baza de date specială și trimiterea decontului la inspecție fiscală anticipată intervine dacă un singur indicator din cei 23 analizați este pozitiv, fără cumul de punctaje sau prag agregat de risc.

Doru Dudaș, președintele Comitetului Fiscal al CCF, consideră conceptul profund eronat și neuzual, arătând că de regulă se stabilește un nivel agregat al riscului pentru a decide inspecția anticipată a rambursării.

Potrivit CCF, criteriile actuale penalizează situații de investiții: creșterea TVA deductibilă în faza de investiții și înființarea cu mai puțin de 6 luni înainte de depunerea decontului sunt calificate drept risc, ceea ce poate întârzia finalizarea proiectelor și demararea etapelor următoare.

Pentru proiectele cu fonduri europene, unde TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată, amânarea rambursării poate compromite graficul de implementare și atrage corecții financiare, iar lichiditățile blocate sunt adesea cele destinate echipamentelor, extinderilor sau cofinanțării.

CCF subliniază și efectele criteriilor legate de acționariat: un contribuabil fără deficiențe proprii poate fi încadrat în risc ridicat dacă un acționar, asociat sau administrator figurează în baza de date specială la altă persoană impozabilă, ceea ce poate extinde blocajul la nivel de grup.

Adăugarea sintagmei „semnificativ” fără definire transparentă prin OPANAF 1425/16.10.2026 nu rezolvă problemele, iar criteriul 14 permite sancționarea pentru fapta altuia, într-un context în care contribuabilul nu poate verifica conformarea furnizorului din cauza secretului fiscal.

Camera Consultanților Fiscali transmite că contribuabilii suportă un cost de finanțare a TVA achitată în amonte și amânată la rambursare, cost pe care concurenții din alte state membre nu îl au, cu impact direct asupra prețurilor și marjelor pentru exportatori.

Doru Dudaș avertizează că aplicarea extensivă a mecanismului asupra unor contribuabili fără risc real poate produce pierderi bugetare mai mari decât riscul prevenit și solicită monitorizarea atentă de către Ministerul Finanțelor a fluxurilor de rambursări rezultate din selecțiile naționale începând cu deconturile din octombrie.

CCF atrage atenția că lipsa lichidităților și amânarea investițiilor reduc cifra de afaceri și profitul, diminuând încasările de impozit pe profit și TVA internă, iar în caz de blocaj prelungit companiile pot reduce costurile prin disponibilizări, restrângerea activității sau închiderea punctelor de lucru.

reduc veniturile din contribuții sociale și impozit pe salarii și cresc cheltuielile cu șomajul și asistența socială, pe lângă scăderea consumului și a TVA aferente.

situație în care bugetul pierde venituri viitoare și recuperează parțial creanțele fiscale existente.

indicator de risc fiscal în cadrul noului mecanism ANAF de rambursare a TVA [3]

deoarece creșterea semnificativă a sumelor solicitate și înființarea recentă a unei firme sunt considerate indicatori de risc, potrivit Camerei Consultanților Fiscali (CCF). [3]

Camera Consultanților Fiscali arată că, în faza de investiții, contribuabilul înregistrează TVA deductibilă mare pentru că investește, situație pe care ordinul o califică drept risc prin criteriile 6 și 11. Amânarea rambursării împiedică finalizarea investițiilor sau demararea etapei următoare. Potrivit CCF, întârzierea rambursării în proiectele cu fonduri europene, unde TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată, poate compromite graficul de implementare și atrage corecții financiare. [4]

Noul Ordin ANAF 1.425 din 16 octombrie 2026 modifică mecanismul de analiză a riscului pentru deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, însă CCF consideră că nu rezolvă problemele semnalate anterior. [4]

fondul problemei rămâne nerezolvat, cu risc de blocare a unui flux important de finanțare. [4]

Dan Manolescu, președintele CCF, explică că scopul declarat al modificării este simplificarea, dar ordinul din 21 septembrie 2026 a generat blocaje din cauza retroactivării. Noul act a eliminat doar retroactivitatea, lăsând nemodificat conceptul de analiză a riscului. [4]

problema principală este modul de evaluare a riscului fiscal. [4]

apreciază că mecanismul eliminatoriu, care plasează contribuabilul în risc ridicat la pozitivarea unui singur criteriu, este profund eronat și neuzual, întrucât de regulă se stabilește un nivel agregat al riscului. [4]

pot afecta lichiditățile companiilor și pot determina amânarea sau abandonarea proiectelor de dezvoltare. [4]

sunt adesea cele destinate echipamentelor, extinderilor, intrării pe piețe noi sau cofinanțării proiectelor cu fonduri europene. [4]

chiar dacă firma nu are deficiențe proprii, ceea ce poate extinde blocajul la nivel de grup. [4]

sunt protejate de secretul fiscal și nu pot fi verificate de contribuabili. [4]

însolvențe în cazul prelungirii blocajelor financiare. [4]

Efectul bugetar dublu include scăderea veniturilor din contribuții sociale și impozit pe salarii și creșterea cheltuielilor cu șomajul și asistența socială, pe lângă scăderea consumului și TVA. [4]

blocajul prelungit poate conduce la incapacitate de plată și insolvență, cu efecte negative asupra veniturilor bugetare. [4]

și o identificare mai precisă a contribuabililor cu riscuri reale de fraudă. [4]

Doru Dudaș solicită monitorizarea atentă de către Ministerul Finanțelor a fluxurilor de rambursări rezultate din selecțiile naționale începând cu deconturile din octombrie, subliniind că frauda fiscală se combate prin identificarea țintită a fraudatorilor, nu prin afectarea tuturor contribuabililor. [4]

Noul ordin ANAF face ajustări la criteriile de risc pentru deconturile cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, dar nu rezolvă problemele identificate de Camera Consultanților Fiscali. CCF a transmis o nouă adresă către Ministerul Finanțelor și ANAF, arătând riscul blocării unui flux important de finanțare a mediului de afaceri. Prin noul mecanism ajustat continuă să fie perturbate fluxurile de numerar provenite din rambursările de TVA cuvenite antreprenorilor din România. Noul act a eliminat doar retroactivitatea, lăsând nemodificat conceptul de analiză a riscului. [2]

Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, spune că scopul declarat al modificării ar fi simplificarea, însă ordinul adoptat la 21 septembrie 2026 a generat blocaje, în special din cauza retroactivării, iar noul ordin a eliminat doar acest aspect. Problema principală a noului mecanism nu este numărul criteriilor sau conținutul acestora, ci conceptul de analiză și evaluare a riscului de rambursare necuvenită, care determină dacă organul fiscal face inspecție anticipată sau ulterioară. [2]

Potrivit noului concept, verdictul pentru înscrierea în baza de date specială și trimiterea decontului la inspecție fiscală anticipată nu se bazează pe o valoare globală a riscului fiscal stabilită prin cumulul punctajelor, cu prag agregat acceptabil. Verdictul este dat de identificarea unui singur indicator de risc pozitiv din cei 23 analizați. [2]

Doru Dudaș, președintele Comitetului Fiscal al CCF, consideră că mecanismul eliminatoriu care plasează contribuabilul în risc ridicat la pozitivarea unui singur criteriu este profund eronat și neuzual, întrucât de regulă se stabilește un nivel agregat al riscului. CCF avertizează că se amplifică riscul amânării sau abandonării proiectelor de dezvoltare. [2]

În faza de investiții, contribuabilul înregistrează TVA deductibilă mare pentru că investește, situație pe care ordinul o califică drept risc prin criteriile 6 și 11. Pentru proiectele cu fonduri europene, unde TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată, întârzierea poate compromite graficul de implementare și atrage corecții financiare. Lichiditățile blocate sunt cele destinate echipamentelor, extinderilor, intrării pe piețe noi sau cofinanțării proiectelor cu fonduri europene. [2]

Prin criteriile legate de acționariat, un contribuabil fără deficiențe proprii poate fi încadrat în risc fiscal mare pentru că un acționar, asociat sau administrator figurează în Baza de date specială la o altă persoană impozabilă. Completarea acestor trei criterii cu sintagma „semnificativ” fără definirea transparentă prin OPANAF 1425/16.10.2026 nu rezolvă problemele. Un criteriu, nr. 14, prevede sancționarea contribuabilului pentru fapta altuia, fără posibilitatea de verificare din cauza secretului fiscal. [2]

Contribuabilul nu are de unde să știe dacă furnizorul său nu a depus declarații, are restanțe sau neconcordanțe în deconturi, a fost înființat recent etc., deoarece acestea sunt acoperite de secretul fiscal. Contribuabilul este împins să își aleagă furnizorii după criterii de conformare fiscală, fără a putea cunoaște concret neconformările, nu după preț și calitate. Lista problemelor acestui ordin este mult mai lungă și poate fi studiată în adresa trimisă la Ministerul Finanțelor și ANAF. [2]

taxă pe valoare adaugată. Mecanismul are ca scop declarativ protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care încearcă să îl prevină. [2]

risc. [2]

pe lângă scăderea consumului și taxă pe valoare adaugată. [2]

recuperează de regulă doar parțial. [2]

Forbes descrie intrarea în vigoare a Ordinului ANAF nr. 1.425 din 15 octombrie 2026 și menționează că modificarea a eliminat efectele retroactive ale ordinului anterior, dar nu a rezolvat problema de fond legată de utilizarea criteriilor de risc pentru decizia de verificare anticipată. [5]

pot semnala risc fiscal, iar aplicarea lor poate întârzia rambursarea taxă pe valoare adaugată în perioade critice pentru continuarea investiției. [5]

nu este eligibilă și trebuie suportată temporar de beneficiar, iar o rambursare întârziată poate afecta calendarul proiectului și poate genera riscul unor corecții financiare. [5]

Comitetului Fiscal al CCF, este citat pentru aprecierea că identificarea unui singur indicator pozitiv dintre cei analizați poate conduce automat la încadrarea în categoria de risc ridicat, fără cumularea și ponderarea indicatorilor, iar abordarea este descrisă ca eronată și solicitând evaluare bazată pe nivelul agregat al riscului. [5]

asociaților, administratorilor sau furnizorilor, chiar dacă firma nu are deficiențe proprii, iar pentru furnizori informațiile sunt protejate de secretul fiscal. [5]

taxă pe valoare adaugată pot afecta fluxurile de numerar, pot determina amânarea sau abandonarea proiectelor de dezvoltare, iar firmele fără suficiente lichidități pot reduce activitatea, amâna plăți sau recurge la disponibilizări, cu risc de incapacitate de plată și insolvență. [5]

octombrie a corectat problema aplicării retroactive, dar a lăsat neschimbată logica de evaluare a riscului, iar organizația a transmis o nouă adresă Ministerului Finanțelor și ANAF solicitând reevaluarea mecanismului. [5]

rambursările necuvenite și frauda fiscală, dar consideră că verificările trebuie să identifice contribuabilii cu riscuri reale, fără să blocheze automat fluxurile financiare ale companiilor care investesc și își respectă obligațiile fiscale. [5]

Surse

  1. Financial Intelligence Investițiile sunt considerate risc, conform unui nou ordin ANAF. Dacă situația nu se rezolvă, firmele românești pot ajunge să facă disponibilizări (CCF)
  2. Economedia Camera Consultanților Financiari: Noul ordin ANAF continuă să perturbe fluxurile de numerar ale firmelor prin blocarea rambursărilor de TVA
  3. AGERPRES CCF: Investițiile pot fi considerate indicator de risc fiscal în cadrul noului mecanism ANAF de rambursare a TVA
  4. stirileprotv.ro Firmele care investesc riscă să fie considerate suspecte de ANAF. Consultanții fiscali avertizează asupra noilor reguli TVA
  5. Forbes România Investițiile pot deveni criteriu de risc fiscal la rambursarea TVA și pot bloca proiectele companiilor
  6. Investițiile considerate risc după noua modificare a ordinului ANAF privind rambursarea TVA; CCF avertizează asupra blocajelor de lichiditate și riscului de disponibilizări
Taguri
Entități
Regiuni
  • Romania
  • UAE
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție