Luca Niculescu cere lui Nazare raportul stării finanțelor și anunță prezentarea situației reale în 10 zile

Președintele PNL, Luca Niculescu, a anunțat că va prezenta într-o perioadă de 10 zile situația reală a finanțelor țării, solicitând totodată raportul asupra stării finanțelor publice de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Niculescu a subliniat necesitatea ca noul buget de stat, pentru exercițiul 2027, să fie unul echilibrat, respectând coordonatele fiscal-bugetare, având în vedere vizita agențiilor de rating prevăzută pentru ianuarie, februarie și martie. Anunțul lui Luca Niculescu survine în contextul în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat recent demararea discuțiilor pentru construirea bugetului 2027 în ședința de Guvern, impunând termene stricte pentru introducerea datelor de către ministere. Alexandru Nazare a precizat că ministerele și celelalte instituții publice trebuie să transmită propunerile privind limitele de cheltuieli și să completeze datele referitoare la investiții, fonduri europene, cheltuieli de personal și programe bugetare în noua platformă informatică. ^[1]

Premierul Luca Niculescu a anunțat că datele complete privind situația bugetară și economică a României, inclusiv cele legate de deficit, vor fi disponibile după 15 noiembrie. Șeful Guvernului a subliniat că executivul va efectua o nouă rectificare bugetară, având ca principală prioritate elaborarea unui plan credibil și echilibrat pentru exercițiul 2027. ^[2]

Subliniind justificarea măsurilor luate anterior, premierul Luca Niculescu a precizat că rectificarea bugetară, finalizată până la finalul lunii octombrie, s-a dovedit vitală pentru menținerea continuității serviciilor publice. Potrivit șefului Guvernului, lipsa acestei măsuri ar fi dus la situarea spitalelor fără medicamente, iar la școli ar fi lipsit încălzirea, existând chiar incertitudini în privința plății unor pensii și salarii. ^[2]

Premierul a admis că, de la instalarea în funcție, noul executiv s-a confruntat cu diverse urgențe suplimentare, situație agravată de fază transitorie în care România a activat fără un guvern cu atribuții depline, determinând adoptarea unor măsuri urgente de stabilizare. ^[2]

Referitor la noua rectificare bugetară anunțată, premierul a detaliat că elaborarea unui raport complex este impus de caracterul temporar al conjuncturii financiare curente. ^[2]

Luca Niculescu a confirmat că a solicitat Ministerului Finanțelor un raport detaliat, scopul fiind obținerea unei imagini cât mai precise despre stadiul economic al țării și al bugetului de stat. ^[2]

Premierul a reafirmat programul de transmitere a informațiilor către public: „Peste două săptămâni vom avea toate datele despre care vorbiți. Am cerut un raport. E normal să vrem să avem o situație cât mai clară despre situația bugetară și economică a României. Imediat după 15 noiembrie vă vom putea răspunde.” ^[2]

Noua rectificare bugetară este un pas intermediar înainte de focusul principal al executivului, care este pregătirea documentului financiar pentru anul 2027. ^[2]

Dezbaterile despre conturul viitorului buget sunt influențate de perspectiva evaluării creditului suveran efectuată de agențiile de rating. ^[2]

În contextul vizitelor planificate ale agențiilor de rating în primii trei luni ai anului, Luca Niculescu a insistat pe necesitatea respectării parametrilor fiscal-bugetari asumați de România. ^[2]

„Șeful Guvernului a justificat prudența fiscală prin angajamentele internaționale, subliniind: „Avem nevoie de un buget care să se înscrie în coordonatele cu care ne-am angajat. Avem agențiile de rating care vin în ianuarie, februarie, martie. ^[2]

Totodată, prim-ministrul a pus accent pe importanța de a avea în vedere greutățile întâmpinate de familia română, dificiltăți accentuate în ultimii doi ani de inflație și majorări fiscale. ^[2]

Niculescu a apreciat că implementarea unor noi măsuri de strângere financiară a cetățenilor ar fi dificilă într-un context deja solicitant, menționând: „După doi ani dificili, în care prețurile au crescut, au fost creșteri de TVA și alte taxe, este greu să mai vii cu măsuri de genul acesta”. ^[2]

Premierul a propus drept soluție reducerea cheltuielilor bugetare, îmbunătățirea colectării veniturilor și lupta împotriva evaziunii fiscale pentru consolidarea finanțelor publice. ^[2]

„Șeful Guvernului a stabilit direcția politicii fiscale viitoare, subliniind că „Primul lucru pe care trebuie să îl facă statul este să strângă el însuși cureaua, să colecteze mai mult, să combată marea evaziune. ^[2]

Premierul Luca Niculescu a confirmat că raportul solicitat ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, privind starea financiară, fiscal-bugetară și economică a României va fi finalizat „imediat după 15 noiembrie”, peste aproximativ două săptămâni. Niculescu a justificat necesitatea acestui interval prin dorința ca noul executiv să își poată baza deciziile pe date clare, nu pe moștenirea lăsată de guvernarea precedentă. Prim-ministrul a menționat că „este normal ca la începutul unui mandat să vrem să avem o situație cât mai clară a felului în care arată situația financiară, situația fiscală, situația bugetară, situația economică a României”. ^[3]

Președintele PNL a reiterat planul executivului de a elabora un buget credibil și echilibrat pentru exercițiul 2027, proces care va începe ulterior primirii raportului detaliat. Au fost efectuate deja discuții în vederea construirii acestui buget, cu termene stricte impuse pentru transmiterea datelor de către ministere și instituții. Niculescu a subliniat importanța respectării coordonatelor fiscal-bugetare asumate de România, având în vedere vizitele planificate în ianuarie, februarie și martie ale agențiilor de rating, care vor evalua stabilitatea financiară a țării. ^[3]

Niculescu a admis că formarea Guvernului a fost precedată de funcționarea României temporar fără un executiv cu puteri depline, situatia care a impus măsuri imediate de stabilizare și prima rectificare bugetară, esențiale pentru continuitatea serviciilor publice, inclusiv pentru aprovizionarea spitalelor cu medicamente sau încălzirea școlilor. ^[3]

Deși premierul Luca Niculescu a anunțat initial că situația reală a finanțelor va fi prezentată în 10 zile și a solicitat raportul de la ministrul Alexandru Nazare, analistul economic Adrian Negrescu avertizează că Guvernul se confruntă cu un risc major de dezechilibru bugetar, descriind situația ca fiind „practic un faliment nedeclarat”. Conform lui Negrescu, sumele pe care Guvernul le-a anunțat ca fiind disponibile în prima rectificare bugetară (anunțată vineri, 30 octombrie) sunt deja cheltuite. Adrian Negrescu subliniază că România nu are nicio rezervă financiară pentru a acoperi o discrepanță de 4,2 miliarde de euro, având în vedere că sumele estimate de Guvernul lui Niculescu sunt deja consumate pentru lucrări publice. Până la final de an, statul român trebuie să mai găsească 70 de miliarde de lei pentru finanțarea deficitului și pentru rostogolirea datoriei, o sumă pe care analistul economic Adrian Negrescu afirmă că „nu mai există” în buget. Costul dobânzilor la creditele statului a crescut semnificativ: la 9 luni, dobânzile au costat bugetul cu 16 miliarde de lei mai mult decât toate investițiile realizate din surse proprii. Din totalul de 106 miliarde de lei investiți în primele trei trimestre, 71 miliarde au fost fonduri europene, iar doar 35 miliarde provin din resursele proprii ale bugetului. În primele nouă luni, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 27% față de aceeași perioadă a anului anterior (2025), depășind cu 11 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) investițiile anterioare, în condițiile în care cheltuielile de capital au scăzut cu 12%. Deficitul bugetar a fost majorat cu 3,5 miliarde de lei în urma primei rectificări, atingând 130 de miliarde de lei, ponderea rămânând la 6,2% din PIB. Statul nu folosește împrumuturile doar pentru deficit, ci și pentru refinanțarea datoriilor la scadență, necesitând încă 70 de miliarde de lei până la finalul anului. Expertul economic Adrian Negrescu estimează că efectele rectificării bugetare asupra redresării economice vor fi restrânse, deoarece măsurile nu vizează o schimbare structurală a cheltuielilor, ci doar compensarea unor goluri existente. „Rectificarea bugetară va acoperi găurile din bugetele multor instituții publice, împărțind practic o sărăcie bugetară cu care România se confruntă în ultimii 3 ani”, afirmă Negrescu. El menționează că Ministerul Finanțelor a împrumutat 4,5 miliarde de euro recent și așteaptă cu „atenție și îngrijorare” venirea fondurilor PNRR, esențiale pentru a evita colapsul financiar, având în vedere lipsa rezervelor interne. A doua rectificare bugetară, anunțată pentru finalul lui noiembrie, va trebui să asigure neapărat absorbția a 6,4 miliarde de euro din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR). Fără această sumă, întreaga strategie financiară a Guvernului Niculescu riscă să fie invalidată. Blocajul financiar afectează mediul economic prin facturile restante ale statului către sectorul construcțiilor și alte companii, care la rândul lor nu și-au onorat obligațiile față de furnizori, agravând criza de lichidități în economie. România este prinsă într-o „capcană financiară” care îi va fi dificil de evitat în următorii 2-3 ani, caracterizată de nevoia de a se împrumuta pentru a plăti dobânzi, în detrimentul atracției de investiții reale. România plătește în medie 37 de milioane de euro zilnic pe dobânzi, echivalentul a 13 miliarde de euro anual. Proiecțiile arată că anul viitor această sumă va crește la aproape 17 miliarde de euro, iar datoria publică va necesita un plata unică de 29 miliarde de euro, cea mai mare sumă din istoria țării într-un singur an. Este o „misiune aproape imposibilă” pentru Guvernul Niculescu să combine plata acestor dobânzi cu reducerea deficitului bugetar la ținta asumată de 5,2%. Dobânzile vor continua să crească atâta timp cât nu există un program coerent de relansare economică. Prima rectificare bugetară a asigurat urgențele: medicamente și salarii în sănătate, pensii pentru decembrie și 2 miliarde de lei pentru primării pentru datoriile către furnizori. Totuși, pentru a evita blocajul serviciilor publice în ultimele două luni, Guvernul a tăiat din investiții și din banii europeni necorespunzători, evidențiind necesitatea unor reforme reale. Realitatea financiară este mai fragilă decât sugerează cifrele: statul înregistrează ca venituri fonduri europene aflate încă în proces de validare, iar deficitul de după 9 luni este cu peste 24 miliarde de lei mai mic decât anul trecut, totuși acest progres este riscant dacă banii PNRR nu ajung în cont până la 31 decembrie. „Banii nu sunt doar promiși, ci deja cheltuiți”, reiterează Negrescu. Proiecte de aproape 13 miliarde de lei au fost decontate în trimestrul al treilea, dar jaloanele nu sunt întotdeauna acceptate imediat. Dacă acestea sunt respinse, cheltuiala rămâne în contabilitate, dar venitul dispare, crescând deficitul brusc, fără ca Guvernul să fi semnat plăți noi. Creșterea deficitului de 3,5 miliarde de lei din rectificare este dedicată exclusiv plătorii creditorilor și dobânzilor, nu noilor investiții în infrastructură sau service public. După nouă luni, dobânzile au depășit 50 miliarde de lei, urmând să treacă de 70 miliarde anul viitor. Această spirală a datoriilor demonstrează că România se împrumută pentru a acoperi costul banilor luați anterior, deoarece s-a cheltuit constant mai mult decât s-a încasat. Structura bugetului rămâne nesustenabilă fără reforme. Rectificările nu pot schimba structura unui buget deficitar. Ajustarea actuală se bazează pe creșterea taxelor și amânarea plăților, nu pe eficientizarea statului. Fără reforme, România va continua ciclic la promisiuni fiscale și rectificări de urgență pe fondul unei datorii și dobânzi în creștere. ^[4]

Taguri

• romania
• Luca Niculescu
• buget 2027
• Alexandru Nazare
• economice

Entități

• Luca Niculescu
• Guvernul
• Alexandru Nazare
• Ministerul Finanțelor
• Adrian Negrescu
• Antena 3 CNN
• Executivul

Regiuni

• Romania