Banca poate respinge o cerere de credit chiar și în cazul unui venit stabil și bun, motiv principal fiind modul în care este calculat gradul de îndatorare. Conform Regulamentului BNR nr. 17/2012, creditorul are obligația de a verifica capacitatea de rambursare a clientului și își rezervă dreptul de a stabili propriile criterii de acceptare a veniturilor și a clienților, indiferent dacă este vorba despre o bancă sau un alt finanțator autorizat. [1]
Gradul de îndatorare reprezintă ponderea ratelor de credit din venitul lunar disponibil. Formula de calcul include nu doar ratele creditelor active și pe cele noi, ci și plățiile estimate pentru alte finanțări. De asemenea, contoarele bancaresc lucrează la o limită generală de 40% (valabilă din 1 ianuarie 2019), dar pentru cardurile de credit, chiar și cele nefolosite, creditorul adaugă în calcul cel puțin 3% din limita totală aprobată. Spre exemplu, un card cu plafon de 10.000 de lei se impune implicit cu o datorie de 300 de lei în ecuația de îndatorare, inflând procentul final al cererii. [1]
Încolo de matematica îndatorării, banca examinează stabilitatea venitului și vechimea la locul de muncă. Nu există un prag legal unic de vechime; instituțiile au politici interne distincte, cum ar fi cele ale Băncii Transilvania sau ale BRD, care pot cere minim 3 sau 6 luni de activitate la angajatorul curent. Datele insuficiente în evidențele ANAF pot determina băncile să solicite justificări suplimentare, în timp ce chiriile și facturile, deși nu intră automat în formula gradului de îndatorare, sunt luate în considerare la analiza finală a abilității de plată. [1]
O negativare a solicitarii nu implica in mod necesativ existenta unor datorii restante. Istoricul creditelor, datoriile neachitate, garantile si verificările efectuate sunt cuprinse in raportul Biroului de Credit, accesibil bancii. De asemenea, scorul FICO, desi relevant, nu constituie un criteriu unilateral de decizie, iar diferentele de perspectiva dintre entitatile financiare reprezentand un fenomen obisnuit. [1]
În cazul unui refuz, clientul are dreptul legal de a solicita explicații și datele utilizate pentru decizie. Pentru creditele de consum, OUG nr. 50/2010 garantează accesul gratuit la rezultatul consultării și numele bazei de date, iar pentru cele imobiliare, OUG nr. 52/2016 obligă banca la comunicare clară a motivelor, în maxim două zile lucrătoare dacă decizia a fost automată. De asemenea, banca trebuie să răspundă la dosarul depus în 30 de zile, nu mai târziu de 60. [1]
Pentru a creste probabilitatea aprobarii unei noi cereri, se sfatuieste obtinerea gratuita a unui extragere a datelor de la Biroul de Credit pe platforma oficiala, identificarea eventualelor inaccurati si corectarea acestora. Informatiile privind imprumuturile respise raman inregistrate timp de sase luni, in vreme ce cele referitoare la cele aprobate pot fi pastrate pana la patru ani. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania

