Economic13 noiembrie 2026

Nazare: Economia României a crescut cu 2,1% în trimestrul III, puterea de cumpărare începe să se refacă

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră creșterea economiei de 2,1% raportată la trimestrul anterior un semnal pozitiv, dar avertizează că industria și consumul nu și-au revenit complet. Investigațiile sugerează că recuperarea este susținută de investițiile publice, în timp ce autoritățile pun accent pe consolidarea bugetară pentru 2027.

Actualizat pe 13 noiembrie 2026

Evoluția economică a României a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe seria brută, avansul este de 0,1%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, califică aceste date ca un „semnal pozitiv” și o „revenire tehnică”, remarcată ca fiind cel mai bun ritm trimestrial din primul trimestru al anului 2022, după trei perioade de stagnare. El atrage atenția că, la nivel de primele nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025. ^[2][1]

Ministrul Finanțelor subliniază că, deși contextul extern rămâne volatil – cu tensiuni geopolitice, prețuri instabile la energie și incertitudine în comerțul internațional –, România își menține disciplina bugetară. Nazare indică creșterea semnificativă a investițiilor publice drept un motor al acestei recuperări. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august 2026 față de aceeași lună a anului precedent, iar în primele nouă luni ale anului au fost finanțate aproape 108 miliarde de lei pentru investiții publice, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2025. Astfel, în trimestrul al III-lea, ponderea investițiilor publice a crescut la 2,33% din PIB, față de 1,67% în anul anterior. ^[2]

În paralel cu expansiunea investițiilor, deficitul bugetar la nouă luni a scăzut la 3,81% din PIB, față de 5,31% în perioada similară din 2025. „Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest”, a declarat Nazare, relevând și faptul că investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% în primul semestru din 2026 comparativ cu 2025, iar cele private s-au remarcat printr-o creștere chiar mai rapidă decât cea a celor publice. Totodată, prețul datoriei publice rămâne ridicat, dobânzile costând statul peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, o sumă cu aproximativ 11 miliarde de lei mai mare decât în 2025. ^[1]

Pe frontul indicatorilor macroeconomici, autoritățile observă îmbunătățiri: exporturile de bunuri au crescut constant din februarie, înregistrând avansuri de 11,7% în august și 6,3% în septembrie, în timp ce inflația a scăzut de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, ameliorând presiunea asupra puterii de cumpărare. „Puerea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a precisat ministrul Finanțelor. Deficitul de cont curent, totuși, se menține în jurul valorii de 5% din PIB, importurile crescând mai repede decât exporturile. ^[2]

Privind spre viitor, ministru responsabil de bugetul statului susține că elaborarea proiectului de buget pentru 2027 trebuie pornită de la veniturile estimate realist și de obligațiile deja asumate, cu priorități clare pentru eficientizarea cheltuielilor și reducerea risipei. Adoptarea rapidă a noului buget este văzută ca o metodă crucială de a confirma finanțatorilor și agențiilor de rating că România continuă programul său de consolidare fiscală, pe traiectoria asumată anterior. ^[1]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat vineri datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care indică o revenire a economiei românești în trimestrul al treilea, după trei trimestre marcate de scădere și stagnare. Cu toate acestea, ministrul a subliniat că industria și consumul nu și-au revenit, economia rămânând, la acel moment, sub nivelul din 2025. ^[3]

Printr-o postare pe Facebook, Nazare a anunțat că bugetul pentru 2027 va fi structurat pe baza unor estimări realiste a veniturilor, menținând disciplina fiscală și priorizând investițiile. Acesta a excluat posibilitatea majorărilor de cheltuieli care ar depăși ținta de deficit asumată de guvern. ^[3]

Conform datelor INS citate de ministru, produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul III cu 2,1% față de trimestrul precedent, pe seria ajustată sezonier, și cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, avansul anual a fost de 0,3%. Nazare a remarcat că acesta reprezintă cel mai bun ritm trimestrial înregistrat de la începutul anului 2022 și l-a comparat cu estimările preliminare Eurostat, care indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro. ^[3]

„Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. La nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută, iar industria și consumul nu și-au revenit încă. Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți”, a transmis ministrul Finanțelor. ^[3]

Alexandru Nazare a asociat evoluția economică cu investițiile publice și cu accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a invocat date care arată că volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de aceeași lună din 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor anului 2026. ^[3]

Ministrul a menționat că, în primele nouă luni din 2026, au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. În trimestrul III, investițiile publice au reprezentat 2,33% din PIB, comparativ cu 1,67% în același trimestru din 2025, în timp ce deficitul bugetar la nouă luni a scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB. ^[3]

„Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest”, a subliniat Nazare, adăugând că investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025, iar investițiile private au avansat mai rapid decât cele publice. ^[3]

Rezultatele economice reflectă, în opinia ministrului, orientarea bugetului către proiectele PNRR și accelerarea plăților pentru investițiile europene. „Când bugetul este construit pe priorități reale, banii ajung în economie. Aceeași logică trebuie să stea la baza bugetului pentru 2027”, a afirmat el. ^[3]

Nazare a evidențiat și evoluția exporturilor, despre care spune că au crescut în fiecare lună începând din februarie, cu 11,7% în august și 6,3% în septembrie. El a amintit că datele INS pentru trimestrul II indicau creșteri anuale în agricultură, silvicultură și pescuit, în sectorul financiar și al asigurărilor, precum și în activitățile profesionale, științifice, tehnice și serviciile administrative. ^[3]

Potrivit cifrelor prezentate de ministru, inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a temperat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. „Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade - iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a transmis Nazare. ^[3]

Ministrul avertizează totuși că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate, în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În plus, deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, iar importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce, în opinia sa, justifică menținerea disciplinei bugetare. ^[3]

În privința bugetului pentru 2027, ministrul Finanțelor susține că adoptarea rapidă a acestuia ar transmite investitorilor, finanțatorilor și agențiilor de rating un semnal privind continuarea consolidării fiscale. El consideră că viitorul buget trebuie să pornească de la venituri estimate realist și de la obligațiile deja asumate, iar investițiile să fie selectate în funcție de posibilitățile efective de finanțare și de impactul lor economic. ^[3]

„Alexandru Nazare a subliniat că elaborarea bugetului pornește de la capacitățile reale de finanțare, nu de la dorințele de cheltuieli. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se iau în ansamblul bugetar, strict în limita deficitului stabilit. ^[3]

Pentru anul următor, prioritățile identificate sunt eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și finanțarea investițiilor cu impact economic. Ministrul a avertizat că evoluția pozitivă din trimestrul trei nu elimină dificultățile economice, riscurile externe, tensiunile geopolitice, instabilitatea prețurilor la energie sau incertitudinile din comerțul internațional. ^[3]

„Ministrul Finanțelor a concluzionat că există motive de încredere, dar și responsabilitatea de a aborda datele cu prudență. Un trimestru favorabil nu semnifică dispariția dificultăților, ci confirmă doar corectitudinea direcției alese. ^[3]

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a analizat pe Facebook datele Institutului Național de Statistică (INS), care arată o revenire a economiei României în trimestrul III 2026, după trei trimestre consecutive de scădere și stagnare, deși industria și consumul nu și-au revenit complet și PIB-ul rămâne sub nivelul din 2025. ^[4]

Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a crescut cu 2,1% față de trimestrul anterior și cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce pe seria brută avansul a fost de 0,1%. Nazare remarcă acest ritm ca fiind cel mai bun din primul trimestru al anului 2022, comparându-l cu estimările Eurostat care indică o creștere de 0,5% pentru UE și 0,4% pentru zona euro. ^[4]

Oficialul leagă evoluția de investițiile publice finanțate din fonduri europene, în special prin PNRR. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august 2026 față de aceeași lună din 2025, iar în primele nouă luni au fost alocate aproape 108 miliarde de lei pentru investiții publice, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2025. Ponderea investițiilor în PIB a ajuns la 2,33% în trimestrul III, față de 1,67% în 2025, în condițiile în care deficitul bugetar pe nouă luni a scăzut de la 5,31% la 3,81%. ^[4]

Exporturile de bunuri au înregistrat avansuri lunare constante din februarie, atingând 11,7% în august și 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a moderat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. Deși deficitul de cont curent se menține la circa 5% din PIB, iar costul dobânzilor la datoriei publice a depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, Nazare subliniază că puterea de cumpărare începe să se refacă. ^[4]

Ministrul avertizează că bugetul pentru 2027 trebuie elaborat pornind de la veniturile reale și obligațiile asumate, priorizând eficientizarea cheltuielilor și investind strict în proiectele cu impact economic demonstrat, fără a depăși ținta de deficit. Adoptarea rapidă a acestuia este crucială pentru a trimite investitorilor și agențiilor de rating un semnal ferm de continuitate a consolidării fiscale. ^[4]

La publicarea datelor Institutului Național de Statistică (INS) privind economia României din trimestrul III 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a calificat evoluția ca o „revenire tehnică” a economiei, dar a insistat pe necesitatea analizei cu precauție. PIB a crescut cu 2,1% față de trimestrul anterior (seria ajustată sezonier) și cu 0,1% față de aceeași perioadă a anului precedent (seria brută), cel mai bun ritm trimestrial înregistrat din primul trimestru al anului 2022. Avansul vine după trei trimestre marcate de scădere și stagnare, evoluție care contrastează cu estimările preliminare ale Eurostat, care indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro. Ministrul a subliniat că, la nivel de primele nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, iar industria și consumul nu și-au revenit încă. ^[5]

Alexandru Nazare a legat recuperare de investițiile publice masive, în special cele finanțate din fonduri europene, precum PNRR. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august 2026 față de aceeași lună a anului anterior. În primele nouă luni ale anului, au fost finanțate aproape 108 miliarde de lei pentru investiții publice, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în 2025. În trimestrul III, ponderea investițiilor publice a ajuns la 2,33% din PIB, față de 1,67% în 2025, în paralel cu reducerea deficitului bugetar la 3,81% din PIB (de la 5,31% anul trecut). „Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest”, a declarat Nazare, menționând că investițiile publice au antrenat și creșterea celor private, care au avansat mai rapid decât cele publice în primul semestru. Investițiile publice au antrenat și creșterea celor private: în primul semestru, investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% față de 2025, iar cele private au avansat mai rapid decât cele publice. Nazare a explicat succesul prin concentrarea resurselor pe proiectele europene cu termen, accelerarea plăților și transformarea anului 2026 în „anul PNRR”. „Când bugetul este construit pe priorități reale, banii ajung în economie. Aceeași logică trebuie să stea la baza bugetului pentru 2027”, a afirmat el. ^[5]

Pe frontul indicatorilor macroeconomici, autoritățile semnalează îmbunătățiri: exporturile de bunuri au crescut constant din februarie, înregistrând avansuri de 11,7% în august și 6,3% în septembrie. Inflația a scăzut de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat de la -6,9% în mai la -1,5% în septembrie. „Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, a transmis ministrul. Totuși, Nazare a avertizat asupra presiunilor persistente: dobânzile la datoria publică au costat statul peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni (cu aproape 11 miliarde mai mult decât în 2025), iar deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, importurile crescând mai repede decât exporturile. Datele anterioare ale INS, aferente trimestrului II, indicau creșteri anual comparativ cu 2025 în agricultură, silvicultură și pescuit, intermedieri financiare și asigurări, precum și în activitățile profesionale, științifice, tehnice și serviciile administrative și suport. Exporturile de bunuri au crescut lunar din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Ministrul a avertizat că deficitele mari și costurile ridicate ale datoriei reduc resursele pentru dezvoltare. Doar dobânzile au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în 2025 – bani care nu ajung în spitale, școli sau infrastructură. Deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, cu importuri care cresc mai repede decât exporturile, un motiv în plus să nu se relaxeze prematur disciplina bugetară. Miza bugetului pentru 2027 este o construcție pe venituri estimate realist, obligații asumate și investiții cu efect de multiplicare. Bugetul se construiește pornind de la ceea ce se poate finanța, nu de la dorințe. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în ansamblu și doar în limita deficitului asumat. Prioritățile pentru 2027 sunt eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și selectarea investițiilor sustenabile. ^[5]

Economia României a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026, comparativ cu trimestrul anterior, marcând cel mai bun rezultat trimestrial din primăvara anului 2022. Acest avans survine după trei trimestre marcate de stagnare, dar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că redresarea trebuie abordată cu prudență. Pe seria brută, economiа a crescut cu doar 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar la nivel de primele nouă luni, produsul intern brut rămâne cu 0,3% sub nivelul înregistrat în 2025. Deși este un «semnal pozitiv», ministrul subliniază că industria și consumul nu și-au revenit complet. ^[6]

Guvernul se concentrează pe elaborarea bugetului pentru 2027, având ca priorități reducerea deficitului, finanțarea proiectelor europene, inclusiv cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și menținerea disciplinei cheltuielilor. Alexandru Nazare a explicat că reducerea deficitului bugetar la nouă luni la 3,81% din PIB (față de 5,31% în 2025) nu s-a realizat prin tăierea investițiilor, ci prin finanțarea unor proiecte suplimentare și o gestionare mai riguroasă. Investițiile publice au crescut semnificativ, ponderea lor ajungând la 2,33% din PIB în trimestrul III, față de 1,67% în aceeași perioadă a anului anterior, iar cele private au avut o creștere și mai accelerată. ^[6]

Contextul macroeconomic rămâne complex: cheltuielile cu dobânzile la datoria publică au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în 2025, iar deficitul de cont curent se menține în jurul valorii de 5% din PIB, importurile crescând mai rapid decât exporturile. Totuși, există evoluții pozitive: inflația a scăzut de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, ceea ce îmbunătățește progresiv puterea de cumpărare. «Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort», a precisat ministrul Finanțelor, adăugând că adopsarea rapidă a noului buget este esențială pentru a confirma agențiilor de rating și finanțatorilor continuitatea programului de consolidare fiscală. ^[6]

Află mai multe detalii accesând articolul complet pe adevarulfinanciar.ro Statista^[6]

Surse

Taguri

Entități

Regiuni

Romania

Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în Google Sugerează o corecție