Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
România negociază un viitor buget european care ar putea atrage aproximativ 66 de miliarde de euro în următorii ani, o sumă cu 10% mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene. Această estimare provine din poziția negociată de eurodeputatul Siegfried Mureșan în numele Parlamentului European pentru Cadrul Financiar Multianual.
Conform declarațiilor făcute într-o conversație cu publicația Adevărul, europarlamentarul Siegfried Mureșan a precizat că Parlamentul European consideră o condiție nenegociabilă menținerea programelor istorice, în special agricole și de coeziune, care vin în sprijinul zonelor rurale și al producătorilor agricoli. Potrivit său, aceste direcții nu trebuie neglijate în favoarea obiectivelor recente ale Uniunii, precum securitatea, apărarea sau competitivitatea economică. Mureșan a atrag atenția asupra faptului că solicitarea unui rol mai activ din partea Europei nu poate veni însoțită de o restrângere a mijloacelor financiare disponibile. De asemenea, el a evidențiat avantajele creării unor surse de venit proprii pentru UE, care ar contribui la diminuarea sarcinii financiare impuse statelor membre și la prevenirea reducerii proiectelor regionale.
Referitor la integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, eurodeputatul a respins scenariile conform cărora aderarea țării ar absorbi între 180 și 200 miliarde de euro din buget, transformând România sau Polonia din beneficiare nete în contributoare nete. Mureșan a caracterizat astfel de calcule ca fiind alarmiste și capricioase, menționând că există analize care indică faptul că România își poate păstra statutul de beneficiar net, cu condiția adoptării unui buget european mai puternic și a unor mecanisme de tranziție negociate.
Preoccupat de echilibrul pieței, Mureșan a subliniat că Sectorul Agricol din Ucraina are nevoie de perioade de trecere și mecanisme de protecție, pentru a neutraliza potențialele disfuncționalități și pentru a apăra interesele producătorilor autohtoni europeni. Politicianul a argumentat că asimilarea progresivă a Republicii Moldova și a Ucrainei în structurile comunitare trebuie să decurgă simultan cu tratativele de aderare, fără ca acest aspect să fie invocat ca justificare pentru amânarea integrării. În același timp, el a pledat pentru garantarea beneficiilor asociate apartenenței la UE pentru cetățenii acestor state încă din etapele incipiente ale procesului oficial.
Despre situația politică din România, Siegfried Mureșan a remarcat că relația dintre PNL și USR este una bună, bazată pe obiective comune de modernizare a statului și orientare proeuropeană. El a evaluat că România are nevoie de continuitate în reforme, reducere a risipei și o justiție independentă, susținând că Guvernul Bolojan a demonstrat că reformele sunt posibile prin scăderea deficitului și accelerarea absorbției fondurilor europene, iar obiectivul pentru 2028 este consolidarea unei majorități proreformă.