Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economic

Comercianții avertizează că extinderea plafonării la alimente ar putea scumpi produsele nealimentare, afirmă Paraschiv

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele ACMIM, consideră că o creștere a prețurilor la detergenți și cosmetice în urma preluării produșiilor de către stat ar constitui un posibil „dezastru economic”, reamintind că măsura actuală expiră la finalul anului.

Actualizat pe

Reprezentanții comerțului au avertizat că extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea genera un efect de „saltea cu apă”, obligând retailerii să compenseze pierderile prin majorarea prețurilor la produsele nealimentare, cum ar fi detergenții, cosmeticele și articolele de îngrijire personală. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, a calificat acest scenariu drept un potențial „dezastru economic” care ar apărea dacă presiunea asupra marjelor se deplasează către aceste categorii. [1]

Mesajul a fost transmis la Digi24, cu o zi după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat analiza Guvernului privind extinderea măsurii, cu o posibilă decizie post-data de 12 noiembrie, moment în care Institutul Național de Statistică va publica noii indicatori de inflație. [1]

Actuala limitare, valabilă pentru o listă de alimente de bază, urmează să expire la finalul anului, stimulant discuțiile despre noi intervenții. [1]

Plafonarea adaosului comercial nu garantează ieftinirea produselor finale; prețurile pot continua să crească dacă se majorează costurile pe lanțul de producție, procesare, transport sau distribuție. [1]

Feliciu Paraschiv susține că extinderea măsurii ar amplifica efectul de tip „waterbed”: limitarea marjei comerciale pentru anumite produse determină recuperarea costurilor prin majorarea prețurilor la alte categorii de mărfuri. [1]

În timp ce ministrul Agriculturii argumentează importanța stimulării consumului pentru a preveni reducerea activității în fabrici și pierderea locurilor de muncă, Paraschiv susține că prioritatea națională trebuie să fie creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri. [1]

„Nu este adevărat. Noi trebuie să creștem producția internă. Asta este problema noastră, ca să nu mai cumpărăm lucruri din import. Noi importăm carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon”, a declarat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, invocând exemple precum exportul de cereale care ulterior sunt importate sub formă de produse procesate cu valoare adăugată mai mare. [1]

Extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea duce la scumpiri masive, până la triplarea prețurilor, pentru detergenți, cosmetice și produse de îngrijire personală. Avertismentul a fost făcut de Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii (ACMIM), care a descris scenariul drept un posibil „dezastru economic” cauzat de dezechilibrarea economică. [2]

Mesajul vine la o zi după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că autoritățile analizează posibilitatea extinderii plafonării de la alimentele de bază la toate produsele alimentare, nu doar pentru cele esențiale. [2]

O eventuală decisie guvernamentală ar putea fi luată după 12 noiembrie, concomitent cu publicarea de către Institutul Național de Statistică (INS) a noilor date privind inflația. [2]

În prezent, plafonarea se aplică unei liste restrânse de alimente de bază și va expira la finalul anului curent. [2]

Paraschiv a reiterat că extinderea măsurii ar accentua fenomenul „waterbed” (saltea cu apă): reducerea marjelor de profit la alimente va forța retailerii să compenseze pierderile prin majorarea prețurilor la alte categorii de mărfuri. El s-a exprimat optimist privind impactul asupra produselor de igienă, curățenie, cosmetice și îngrijire personală, menționând că prețurile ar putea crește „extraordinar de mult”. [2]

Comercianții susțin că Ministerul Agriculturii trebuie să evalueze structura prețurilor pe toată catena de aprovizionare înainte de a interveni. Feliciu Paraschiv i-a recomandat ministrului Barbu să calculeze costul real suportat de producătorul român, având în vedere că statul dispune de mijloace pentru a verifica contabilitatea firmelor și a identifica motivul pentru care un litru de lapte cumpărat de la producător 2 la 7-8 ajunge la lei la raftul magazinului. [2]

În cazul unui litru de lapte achiziționat de magazin cu 8 lei, un adaos comercial de 20% ar ridica prețul final la 9,60 lei. Paraschiv a cerut autorităților să investigheze diferența dintre contravaloarea încasată de fermier și prețul facturată de comerciant, subliniind că retailerii nu înțeleg această structură de preț. [2]

Vicepreședintele ACMIM a criticat poziția dominantă a unor companii în sectorul lactatelor și al cerealelor, sugerând că statul ar trebui să ofere mai mult suport celor care procesează materii prime locale în România. [2]

Există un punct major de divergență privind prioritatea economică cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu. În timp ce Barbu argumentează că stimularea consumului protejează fabricile și locurile de muncă, Paraschiv consideră că România trebuie să își mărească producția internă pentru a scădea dependența de importuri. Vicepreședintele ACMIM a respins ideea stimulării consumului, afirmând: „Nu este adevărat. Noi trebuie să creștem producția internă... Nu mai cumpărăm lucruri din import. Noi importăm carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon.” [2]

Dezvoltarea producției locale ar permite reținerea banilor în economia românească și ar stimula indirect consumul prin creșterea salariilor. Paraschiv a menționat că industria cărnii de pui a avut exporturi în creștere cu 44% în 2025 comparativ cu anul anterior, dar că sectorul nu a beneficiat suficient din partea autorităților. [2]

El a mai criticat practica prin care România exportă cantități importante de cereale, pentru a importa ulterior produse procesate cu valoare adăugată mai mare, precum prăjituri sau dulciuri, ceea ce înseamnă, în opinia sa, pierderea valorii. [2]

Paraschiv a reiterat că extinderea plafonării nu garantează ieftinirea produselor finale, deoarece prețurile pot crește dacă se majorează costurile pe lanțul de producție, procesare, transport sau distribuție. [2]

El a explicat mecanismul pieței: dacă la un litru de lapte cumpărat de la magazin cu 8 lei se aplică un adaos de 20%, prețul final ar fi 9,60 lei, insinuând că marjele comerciale nu explică disparitatea dintre prețul la producător și cel de la raft. [2]

Comercianții subliniază necesitatea verificării mecanismelor de formare a prețurilor în industria alimentară, în special a poziției dominante a unor companii în domeniul lactatelor. [2]

Concluzia lui Feliciu Paraschiv este fermă: este nevoie de creșterea producției interne, reducerea importurilor și încetarea exportului de materie primă pentru a valorifica maxim resursele țării. [2]

Paraschiv a explicat fenomenul „saltea cu apă” (waterbed effect): reducerea marjelor pentru anumite produse alimentare determină recuperarea costurilor prin majorarea prețurilor la alte categorii de mărfuri. [2]

Deși ministrul Florin Barbu consideră că stimularea consumului este necesară pentru a preveni reducerea activității în fabrici și pierderea locurilor de muncă, vicepreședintele ACMIM susține că prioritatea națională trebuie să fie autonomia alimentară prin producție internă. [2]

Feliciu Paraschiv a indicat ca exemplu industria cărnii de pasăre, unde exporturile au crescut cu 44% în 2025, evidențiind faptul că sectorul ar necesita mai mult sprijin din partea autorităților pentru a valorifica potențialul intern. [2]

Paraschiv a subliniat că România exportă cereale, pentru a importa ulterior produse procesate cu valoare adăugată, ceea ce duce la o pierdere netă de valoare. [2]

În contextul acordului cu Digi24 pasajul menționează că evenimentul s-a produs o zi mai târziu față de declarațiile lui Florin Barbu privind analiza guvernamentală asupra extinderii acestei măsuri, prevăzând posibilitatea adoptării sale pe data de noiembrie 12 data oficială de publicare a datelor privind inflația de către Institutul Național de Statistică (INS. [2]

Surse

  1. Digi24 Reprezentantul comercianților avertizează că plafonarea adaosului la toate alimentele ar provoca „un dezastru economic”
  2. Cotidianul Plafonarea adaosului la toate alimentele ar putea tripla prețurile altor produse. Comercianții avertizează asupra unui „dezastru economic”
  3. Comercianții avertizează: Extinderea plafonării alimentelor ar putra scumpi produsele nealimentare, spune Paraschiv
Taguri
Entități
Regiuni
  • Romania
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție