Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Președintele României, Nicușor Dan, a avertizat asupra riscurilor creditului suveran, subliniind că este obligatorie menținerea traiectoriei fiscale asumate față de piețe. Potrivit acestuia, orice abatere de la acest plan poate compromite credibilitatea statului și îi poate afecta capacitatea de a-și onora datoriile. Șeful statului a detaliat vulnerabilitățile bugetare, menționând că bugetul pentru 2026 proiectează venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Deficitul rezultant, de 150 de miliarde de lei, trebuie finanțat prin împrumuturi și granturi. Nicușor Dan a ilustrat magnitudinea acestui deficit prin comparații cu proiecte strategice naționale: suma de 150 de miliarde de lei corespunde întregului pachet PNRR pe cinci ani (granturi și împrumuturi), construcției a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero sau construirii a 45 de spitale regionale. Din această sumă, doar dobânzile la datoria acumulată anterior ridică la 60 de miliarde de lei. Subliniind impactul cheltuielilor cu dobânzile, președintele a menționat că 60 de miliarde de lei ar putea fi echivalente cu construcția a 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau cu ridicarea a 85 de spitale regionale, bani care se disipează doar pentru serviciul datoriilor anterioare. În concluzia discursului său, Nicușor Dan a reiterat necesitatea calmului și a respectării traiectoriei fiscale, avertisment legat direct de riscul de insolvabilitate în cazul scăderii calificativului de credit. [1]
Președintele a explicat mecanismul de influență al agențiilor de rating, care indică investitorilor dacă este recomandat sau nu plasarea capitalului într-o anumită țară. Nicușor Dan a descris situația României ca fiind exact la limita dintre recomandarea pozitivă și cea negativă a agențiilor de rating. Avertismentul său vizează efectele unui downgrade: fondurile de investiții și de pensii ar fi obligate, conform regulilor interne, să se retragă din activitatea din România. Această retragere ar necesita înlocuirea capitalului de către alți împrumutatori, care vor presta bani la costuri mult mai ridicate. În caz de insuficiență a acestor fonduri alternative, președintele a sugerat că statul ar putea fi nevoit să ceară ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI), la fel ca în 2009. Potrivit lui Nicușor Dan, intervenția FMI este însoțită întotdeauna de condiții drastice de ajustare fiscală și financiară. Specialistul a avertizat că, indiferent dacă intervine sau nu FMI, corpurile corective necesare pentru deficit vor fi mult mai agresive și dure decât măsurile implementate în prezent. [1]
Nicușor Dan arată că salarierea personalului reprezintă cea mai importantă povară financiară în bugetul național al României. Președintele detaliază mecanismul de transmitere care afectează costurile de finanțare: când statul contractează împrumuturi la dobânzi mai ridicate, și cetățenii, cât și companiile, vor face față unor tarife mai mari. Acest fenomen este descris de el ca unul dureros pentru populație și pentru afaceri, multe firme fiind deja aproape de limitele rezistenței la eventuale noi creșteri ale ratelor dobânzilor. [1]
Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că deficitul bugetar pentru trimestrul al treilea din 2026 a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalent cu 1,81% din PIB, inferior programului de 2,01% (41,38 miliarde de lei). Veniturile au depășit planul cu o marjă de 667 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au fost cu 3,4 miliarde de lei mai mici. Publicarea datelor trimestriale de către Ministerul Finanțelor, care surprinde executia bugetară deja cunoscută, subliniază caracterul orientativ, și nu rigid, al planificării trimestriale a bugetului, o practică observată și în anii precedenți. În trimestrul III 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), comparativ cu 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în același trimestru din 2025, marcând o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei. În perioada iulie-septembrie 2026, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În paralel, cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 6,55 miliarde de lei, o creștere atribuită dezechilibrelor macroeconomice acumulate în perioadele anterioare. Cumulat la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Ținta oficială de deficit pentru 2026 a fost menținută la 6,2% din PIB, după aprobarea primei rectificări bugetare. Deficitul bugetului general consolidat în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei (1,81% din PIB), cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. Ponderea în PIB a deficitului trimestrial a rămas similară cu cea din 2025 (1,81% față de 1,72%), în condițiile în care investițiile au crescut (de la 1,67% la 2,33% din PIB), iar dobânzile s-au majorat (de la 0,77% la 1,03% din PIB). Față de iulie-septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, diferența fiind explicată de creșterea cheltuielilor cu investițiile (+15,6 miliarde de lei) și a costului datoriei publice (+6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare (personal, asistență socială, bunuri și servicii) au crescut doar cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub rata inflației, reducându-și ponderea de la 6,7% la 6,3% din PIB. Veniturile interne, excluzând fondurile UE, au crescut cu 10,3%. În primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, scăzând de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Pe scala PIB, această scădere de 1,5 puncte procentuale duce ponderea de la 5,31% la 3,81%. Evoluția confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash a scăzut de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025. Ținta de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei) a fost menținută prin prima rectificare bugetară din octombrie 2026, fără majorarea cheltuielilor totale. Această rectificare a realocat fondurile necesare sănătății, pensiilor, dobânzilor și arieratelor bugetelor locale, menținând investițiile publice la un nivel de aproximativ 8% din PIB. [1]
Investițiile publice și proiectele finanțate din PNRR și fondurile europene înregistrează plăți accelerate. În trimestrul III, plățile pentru proiecte europene (inclusiv PNRR) au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Proiectele finanțate din granturi PNRR au avut o creștere de 137,6% (+7,52 miliarde de lei), iar cele din programele 2021–2027 au crescut cu 64,1% (+3,88 miliarde de lei). Plățile pentru instrumentul european de apărare SAFE au totalizat 6,34 miliarde de lei. Investițiile au constituit peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului. Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6% față de trimestrul III 2025, atingând 18,66 miliarde de lei. Granturile PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele din programele 2021–2027 cu 91%. Plățile pentru proiectele finanțate din asistenta financiară nerambursabilă PNRR au ajuns la 12,99 miliarde de lei în trimestrul III, față de 5,47 miliarde de lei în 2025, o creștere de 7,52 miliarde de lei. Această sumă reprezintă aproape jumătate din creșterea totală a investițiilor publice și include și componenta suportată de bugetul de stat (TVA și contribuția națională), neacoperită de Bruxelles. Veniturile corespunzătoare granturilor PNRR rămân supuse unui risc de ajustare până la validarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 de către Comisia Europeană, bazată pe îndeplinirea jaloanelor și țăintelor PNRR. În primele nouă luni, investițiile totale au atins 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din 2025. Fondurile europene au finanțat 65,6% din investițiile publice realizează în această perioadă. Veniturile bugetare au depășit nivelurile programate, impulsul fiind oferit de încasările din TVA și de fondurile europene. Veniturile bugetului general consolidat în trimestrul III au fost de 180,17 miliarde de lei (8,8% din PIB, față de 8,2% în 2025), cu 0,4% peste program. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei (+10,3%), ritmul accelerației totale fiind dictat de încasările europene. Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei, mult peste ritmul cheltuielilor de funcționare și cu 4,4% peste program. Creșterea este susținută de TVA (+24,4%, 44,14 miliarde de lei) și de impozitul pe profit (+104,1% din program). Ritmul de creștere a încasărilor din TVA reflectă și efectul majorării cotei standard de la 19% la 21% în 2025. De la august, baza de comparație include deja aceste modificări, ceea ce va duce la moderarea progresivă a ritmului anual de creștere. Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au urcat cu 6,2%, la 54,54 miliarde de lei, sub nivelul programat (96,3%), din cauza dinamicii mai lente a fondului de salarii (+3,5%). Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei (94,4% din program), afectate de reducerea accizei la motorină. [1]
Structura creșterii cheltuielilor este determinată de investiții, costul datoriei publice și instrumentul SAFE, în timp ce cheltuielile de funcționare au crescut sub rata inflației. Cheltuielile totale din trimestrul III au fost de 217,45 miliarde de lei (cu 15% mai mari decât în 2025). Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, componentele majore sunt investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care 9,4 miliarde de lei din proiecte europene/PNRR), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei). Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44,5% față de trimestrul III 2025, atingând 21,26 miliarde de lei. La nouă luni, dobânzile totale s-au ridicat la 50,63 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut la 28,28 miliarde de lei (+2,77 miliarde de lei), orientate spre nivel local și sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, la 40,13 miliarde de lei, iar asistența socială a crescut doar cu 1,0%. Cheltuielile de funcționare au crescut cu 1,8% (sub inflație), iar ponderea salarilor și asistenței sociale în PIB a scăzut de la 5,4% la 5,0%. [1]
Realizarea țintei de deficit rămâne condiționată de încasarea sumelor rămase de la PNRR. Pentru atingerea țintei, Ministerul Finanțelor monitorizează stadiul proiectelor și obligațiile rămase până la finele anului. Acoperirea deficitului depinde de încasarea graniților de grant PNRR (4,23 miliarde de euro, 1% din PIB), aflate la evaluarea CERERILOR DE PLATĂ NR. 5 (depusă 14 august 2026) și NR. 6 (depusă 30 septembrie 2026), validarea lor depinzând de jaloanele Comisiei Europene. Respectarea traiectoriei de reducerea a deficitului și finanțarea investițiilor depind de încasarea fondurilor și controlul cheltuielilor. Ministerul Finanțelor propune o conduită prudentă în trimestrul IV, angajându-se la nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că execuția la nouă luni indică direcția corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic față de anul precedent, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv pentru atingerea țintei de 6,2% din PIB, condiționată de încasarea banilor din PNRR. [1]
Surse
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania