Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Conform statisticilor OCDE, angajații din România beneficiează, în medie, de mai puțin de o zi de concediu medical pe an, poziția României fiind printre ultimele în Europa. În contrast, țări precum Norvegia, Spania sau Slovenia înregistrează medii anuale de peste cinci săptămâni. [1]
Această disparitate ne pune în fața întrebării dacă românii au o stare de sănătate superioară sau dacă factorii de mediu din organizații îi forțează să colaboreze chiar și atunci când sănătatea nu le permite o prestație optimală. [1]
Temea de a suferi pierderi salariale, presiunea legată de volumul de muncă și o cultură corporativă în care prezența fizică este confundată cu performanța pot determina personalul să amâne recuperarea și să se prezinte la serviciu deși prezintă simptome. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de presenteeism, duce la scăderea productivității, pierderi adesea invizibile în indicatorii financiari ai companiilor. [1]
Deși pare implicat dacă participă activ la ședințe sau răspunde rapid la emailuri, un angajat care suferă de migrene, infecții respiratorii, dureri cronice sau epuizare psihică își va vedea afectată capacitatea de luare a deciziilor, viteza și concentrarea. [1]
Costurile generate de presenteeism depășesc impactul individual. Dacă boala este contagioasă, prezența angajaților îmbolnăviți îi expune pe colegi, creând un efect negativ în lanț care afectează întreaga echipă. [1]
Evaluarea productivității bazată exclusiv pe prezență este inadecvată, deoarece conectarea constantă la muncă nu garantează eficiența. [1]
O analiză din 2009 a cercetătorului Gary Johns, publicată în Journal of Organizational Behavior, arată că presenteeismul trebuie înțeles atât prin prisma problemelor medicale, cât și a factorilor organizaționali care influențează decizia de a lucra în timpul bolii. [1]
O viziune echilibrată asupra performanței ar trebui să îndepărteze companiile de încurajarea indirectă a comportamentelor care afectează sănătatea personalului și rezultatele pe termen lung. O cultură organizațională sănătoasă impune ca salariații să poată comunica liber, fără teama unei penalizări profesionale, atunci când nu se simt bine. [1]
Eliminarea presenteeismului necesită o strategie complexă ce integrează prevenția, accesul la servicii medicale și transformarea culturii corporative. Printre măsurile recomandate se numără promovarea consultațiilor medicale timpurii, crearea unui mediu în care absențele bolnave nu sunt stigmatizate, ajustarea volumului de muncă prin flexibilitate și stabilirea priorităților, monitorizarea stării de bine a echipelor și implementarea programelor de sănătate ocupațională. [1]
O analiză sistematică din 2023, publicată în revista Work, a evaluat 14 revizuiri ale literaturii de specialitate, incluzând 1.390 de studii individuale. S-au identificat 45 de tipuri de programe de sănătate la locul de muncă, dintre care 22 au avut efecte pozitive asupra presenteeismului. Totuși, autorii au subliniat diversitatea intervențiilor și lipsa unui model unic superior. [1]
În economia contemporană, bunăstarea angajaților reprezintă un pilon central al performanței pe termen lung. Sănătatea nu mai poate fi tratată doar ca o problemă individuală, ci ca una organizatorială, influențând calitatea muncii, dinamica echipelor și capacitatea de a atinge obiectivele. [1]
Provocarea principală pentru angajatori nu constă în asigurarea prezenței fizice zilnice, ci în crearea condițiilor pentru o activitate lucrul sănătoasă, sigură și sustenabilă. [1]