Patronatul european acordă tot mai multă relevanță calificațiilor practice ale solicitanților, departe de a mai lua în calcul exclusiv diplomele academice. Datele recente prezentate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) relevă faptul că Suedia și Franța sunt pregătite optul pentru trecerea la un model de recrutare bazat pe abilități. În ciuda continuității importanței studiilor superioare, experiena profesională tangibilă și aptitudinile măsurabile constituie acum factori decisivi în selecția personalului.
OCDE a elaborat un indice care măsoară pregătirea țărilor pentru adoptarea recrutării bazate pe competențe și gradul lor de aplicare practică. Scorurile variază între 0 și 1, valorile mai mari indicând o integrare mai avansată. În topul european se află Suedia, cu 0,70, urmată îndeaproape de Franța (0,69). Regatul Unit (0,65) și Belgia (0,64) ocupă următoarele poziții, în timp ce Finlanda (0,63) și Cehia, Norvegia și Letonia (fiecare cu 0,61) se clasifică imediat după.
Media celor 23 de țări europene analizate este de 0,58. Spania se situează ușor peste medie (0,59), iar Danemarca, Portugalia, Italia, Lituania, Polonia și Austria ating exact nivelul mediu. Germania și Elveția au scoruri de 0,57, iar Țările de Jos 0,56. La capătul opus al clasamentului se află Ungaria, cu cel mai mic scor de 0,45, și Grecia, cu 0,46. Turcia, Slovacia și Slovenia se numără, de asemenea, printre națiunile cu performanțe mai slube la acest indicator.
În afara continentului european, Statele Unite înregistrează un scor de 0,60, peste media europeană, în timp ce Canada (0,55), Japonia (0,51) și Coreea de Sud (0,48) obțin rezultate inferioare. Glenda Quintini, economist senior în cadrul OCDE, a explicat pentru Euronews Business că recrutarea bazată pe competențe nu înseamnă eliminarea completă a diplomelor, ci acordarea unei importanțe mai mari abilităților demonstrite, indiferent de contextul lor de dobândire, pentru a optimiza potrivirea talentelor cu posturile disponibile. [1]
Această schimbare a paradigmei de recrutare este alimentată de dificultățile companiilor în găsirea personalului calificat. Conform datelor OCDE pentru anul 2025, peste 70% dintre angajatorii din țările membre rapportau probleme în ocuparea posturilor vacante din cauza lipsei de candidați cu pregătirea necesară. Paradoxal, aproximativ o treime dintre angajați considerau că dețin fie prea multe, fie prea puține competențe pentru locurile pe care le ocupă.
Importanța diplomelor variază însă semnificativ în funcție de profesie. Pawel Adrjan, director de cercetare economică la platforma Indeed, a declarat că „cerințele reale nu sunt întotdeauna prezentate transparent persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”. O analiză Indeed relevă că doar 14% dintre anunțurile de angajare din Regatul Unit menționează explicit cerințe de studii, comparativ cu 50% în Statele Unite. Diplomele rămân esențiale în profesiile specializate și în cele strict reglementate.
Totodată, se pune accent pe validarea cunoștințelor acumulate în afara circuitului educațional formal: tracsiunea profesională, implicarea voluntară și interesul pentru activități personale completează portofoliul unui candidat. Anna Toni, expert la Ministerul Afacerilor Economice și Ocupării Forței de Muncă din Finlanda, a explicat faptul că digitalizarea, modernizarea ecologică și proliferarea inteligenței artificiale grăbesc mutațiile de pe piața muncii, ceea ce impune reactualizarea continuă a savoir-ului și revizuirea politicilor de ocupare.
În ceea ce privește impactul asupra veniturilor, analiza OCDE arată că, în medie, un nivel mai ridicat de educație este asociat cu un salariu cu aproximativ 16% mai mare. Competențele matematice superioare oferă un avantaj salarial de circa 9%. Totuși, Franța constituie o excepție notabilă: într-un indicator separat, țara obține scorul de 1,33, fiind singura în care avantajul salarial dat de competențele matematice este cu aproximativ un sfert mai mare decât cel al educației similare.
Sistemul european de angajare se orientează tot mai mult spre evaluarea bazată pe abilități concrete, în defavoarea diplomelor academice, conform unui studiu recent elaborat de OCDE care distingue între piețele pregătite pentru schimbare și cele care mai necesită adaptări [2]
Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Suedia și Franța ocupă locurile de frunte în Europa la capitolul pregătire pentru implementarea modelului de recrutare „skills-first”. Conform glinei Quintini, economist principal la OCDE, intervievată de Euronews Business, priorizarea competențelor nu implică renunțarea la diplome, ci reechilibrarea ponderilor în favoarea aptitudinilor verificabile, obținute în orice context, pentru a optimiza cuplajul dintre profesioniști și rolurile disponibile. Dr. Soon-Joo Gog, expert la Universitatea de Științe Sociale din Singapore, a clarificat conceptul de „priorizarea competențelor”, specificând că acesta nu exclude alte criterii, ci promovează integrarea abilităților practice alături de calificările oficiale în procesul decizional al angajaților și angajatorilor. [3]
Clasamentul OCDE plasează Suedia pe primul loc în Europa cu un scor de 0,70, urmată de Franța (0,69), Marea Britanie (0,65) și Belgia (0,64). Potrivit lui Quintini, Suedia se remarcă printr-un cadru solid care include utilizarea datelor despre competențe și sprijinul public pentru dezvoltarea acestora, deși nu există o singură metodă standardizată pentru o piață a muncii centrată pe competențe. Finlanda (0,63), Cehia, Norvegia și Letonia (toate cu 0,61) se situează, de asemenea, peste media europeană. Media celor 23 de țări europene analizate este de 0,58. Spania (0,59), Danemarca, Portugalia, Italia, Lituania, Polonia și Austria (toate cu 0,58) sunt situate la nivelul mediu. Germania (0,57), Elveția (0,57) și Țările de Jos (0,56) se află puțin sub media europeană. La capătul clasamentului se află Ungaria, cu cel mai mic scor de 0,45, și Grecia, cu 0,46. Scoruri scăzute sunt înregistrate și de Slovacia (0,54) și Slovenia (0,54). Quintini a observat că țările de la coada clasamentului se confruntă adesea cu obstacole mai mari în privința participării adulților la educație și a dezvoltării unor sisteme de învățare mai largi. Decalajul indică, conform economistului, eficiența cu care țările identifică, dezvoltă, recunosc și recompensează competențele pe piața muncii, nu doar starea sistemelor de educație. [3]
Quintini a afirmat că diploma rămâne un semnal important al cunoștințelor, dar angajatorii privesc tot mai mult dincolo de calificările formale, acordând atenție sporită competențelor reale demonstrabile. Schimbarea paradigmelor este determinată de lipsa forței de muncă calificate, nevoia de talente cu experiențe diverse și dinamica rapidă a cerințelor de competențe, care depășește ritmul de adaptare al sistemelor de educație. În 2025, peste 70% dintre angajatorii din țările OCDE au raportat dificultăți în ocuparea posturilor din cauza lipsei de personal calificat, în timp ce aproximativ o treime dintre angajați se consideră fie supracalificați, fie subcalificați. Pawel Adrjan, directorul de cercetare economică al Indeed, a menționat că importanța diploma variază mult în funcție de meserie, iar cerințele reale nu sunt întotdeauna transparente pentru candidați. Un studiu al platformei Indeed a relevat că doar 14% dintre anunțurile de angajare din Marea Britanie menționează explicit cerințe de studii, comparativ cu 50% în Statele Unite. În practică, diploma rămâne esențială în profesiile specializate și strict reglementate. Adrjan a subliniat că, deși diploma este un semnal valoros, nu este singura modalitate prin care candidații pot valida competențele necesare postului. Anna Toni, specialist principal la Ministerul Afacerilor Economice și Ocupării Forței de Muncă din Finlanda, a evidențiat recunoașterea tot mai largă a competențelor dobândite prin experiența de muncă, voluntariat și hobbyuri, în paralel cu dezvoltarea de instrumente pentru validarea acestora. Toni a avertizat că digitalizarea, tranziția verde și inteligența artificială accelerază schimbarile pieței muncii, necesitando o evoluție rapidă a competențelor și o adaptare corespunzătoare a politicilor de educație. Analiza OCDE indică faptul că un nivel superior de educație este asociat cu un salariu cu aproximativ 16% mai mare, în timp ce abilitățile numerice mai bune oferă un avantaj salarial de circa 9%. Quintini a interpretat datele ca un semnal că angajatorii pun încă mare preț pe diplome ca indicator al productivității, în special când disponibilitatea informațiilor despre competențele candidate este limitată. Franța este singura țară europeană cu un scor peste 1 în indicele specific, atingând 1,33, ceea ce înseamnă că avantajul salarial dat de abilitățile numerice este cu aproximativ o treime mai mare decât cel asociat unui nivel similar de educație. Această excelență franceză poate reflecta un mediu al pieței muncii și un cadru de politici mai favorabile recunoașterii și aprecierii abilităților demonstrabile. Gog a precizat că testul măsoară strict abilitățile numerice, neincluzând competențele tehnice, sociale sau specifice postului. [3]
Surse
- Cotidianul Este Europa pregătită să angajeze pe baza competențelor, nu doar a diplomelor? Ce arată datele OCDE
- antena3.ro Diplome sau competențe? Cât de mult contează și care îți aduce un salariu mai mare. Cât de pregătită e Europa pentru noile evaluări
- antena3.ro Diplome sau competențe? Cât de mult contează și care îți aduc un salariu mai mare. Cât de pregătită e Europa pentru noile evaluări
- Europa încearcă să angajeze pe baza competențelor, nu a diplomelor: Raport OCDE identifică liderii și novicii
- Taguri
- Entități
- Regiuni
- Romania
- Franta
- Europa
- Suedia

