România a înregistrat un deficit comercial de 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni ale lui 2026

România a înregistrat un deficit comercial de 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni din 2026, diferența fiind calculată ca surplus al importurilor față de exporturi, informează Institutul Național de Statistică (INS). Valoarea totală a importurilor a fost de 100,8 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au situat la 75,2 miliarde de euro, potrivit datelor oficiale. Acest deficit cu 3,6% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025 reflectă discrepanța dintre valoarea bunurilor aduse în țară și cea a celor vândute pe piețele externe. ^[1]

În perioada ianuarie-septembrie 2026, exporturile României au crescut cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 4,1%. Deși rata de creștere a exporturilor a fost ușor superioară, bază mai mare de calcul a importurilor a determinat o extindere a decalajului în favoarea importurilor. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cele exportate, o metrică distinctă de deficitul bugetar, care măsoară decalajul dintre cheltuielile și încasările statului. ^[1]

Pe plan lunar, luna septembrie 2026 a evidențiat o accelerare a ritmului importurilor. Exporturile de bunuri au fost evaluate la 9,46 miliarde de euro, în creștere cu 6,3% față de septembrie 2025, în timp ce importurile au atins 12,54 miliarde de euro, un plus de 9,8% comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Diferența netă pentru această lună s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde de euro. Aceste valori lunare nu trebuie confuse cu cumulul de la începutul anului, cele 25,5 miliarde de euro aferiind perioadei ianuarie-septembrie 2026. ^[1]

Uniunea Europeană a constituit principalul partener comercial al României în primele nouă luni ale lui 2026. Din totalul exporturilor, 54 de miliarde de euro (71,7%) au fost destinate țărilor membre UE, iar din totalul importurilor, 73 de miliarde de euro (72,5%) au provins din spațiul comunitar. Cu statele din afara Uniunii Europene, România a realizat exporturi de 21 de miliarde de euro și importuri de 27 de miliarde de euro. ^[1]

Structura pe categorii de produse arată că mașinile și echipamentele de transport au dominat schimburile, reprezentând 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din totalul importurilor. Aceste ponderi indică importanța acestui sector în comerțul exterior, dar nu reflectă direct contribuția sa la deficitul comercial total. Metodologia de calcul prevede evaluarea exporturilor la frontiera țării de expediție, în timp ce valorile importurilor includ costurile de transport și asigurare până la frontiera țării de destinație. Datele definitive pentru ultimele trei luni ale anului vor fi publicate ulterior de INS. ^[1]

Conform Institutului Național de Statistică (INS), exporturile FOB ale României au însumat 75,272 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, marcând o creștere de 4,3% față de perioada similară din 2025. Importurile CIF au atins 100,809 miliarde de euro, după un avans de 4,1%, raportat la Agerpres. ^[2]

În septembrie 2026, dinamica schimburilor a accelerat: exporturile FOB au totalizat 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile CIF au ajuns la 12,540 miliarde de euro (+9,8%), rezultând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. ^[2]

Mașinile și echipamentele de transport domină structura comercială, deținând ponderi de 45,4% la export și 36,9% la import. Alte produse manufacturate contribuin cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri. ^[2]

Schimburile intra-UE27 constituie nucleul comerțului extern românesc: valoarea expedierilor a fost de 53,958 miliarde de euro, iar a introducerilor de 73,067 miliarde de euro. Aceste fluxuri reprezintă 71,7% din totalul exporturilor și 72,5% din totalul importurilor României. Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro în primele nouă luni ale lui 2026, aceste cifre reprezentând 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale. ^[2]

Echilibrul comercial rezultă din raportul dintre valoarea exporturilor, calculată la cost, asigurate și transport (FOB), și cea a importurilor, inclusă cu toate cheltuielile logistice și asigurările (CIF). Sistemul Național de Statistică specifică faptul că o valoare negativă denotă un deficit în comerțul exterior, pe când una pozitivă semnifică un surplus. Termenul FOB descrie costul mărfii plus taxele de încărcare și transportul localizat până la punctul de plecare, evaluate la granița statului expeditor. În contrapartidă, prețul CIF sintetizează valoarea FOB cu tariful de asigurare și navația globală, măsurată la limita vameșă a entității cumpărătoare. ^[2]

Insitutul Național de Statistică (INS) a publicat estimările privind balanta comercială a României pentru perioada ianuarie - septembrie 2026, conform datelor transmitute Agerpres. Deficitul comercial înregistrat în primele nouă luni ale anului se cifra la 25,537 miliarde de euro, urmând a fi revizuit ulterior la datele finale Institutul Național de Statistică. ^[3]

Exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3% față de aceeași perioadă din 2025. Importurile CIF s-au ridicat la 100,809 miliarde de euro, după un avans de 4,1% ^[3]

Luna septembrie 2026 a înregistrat o accelerare a dinamicii schimburilor comerciale. Exporturile FOB au atins 9,462 miliarde de euro, cu o creștere de 6,3% față de septembrie 2025, iar importurile CIF au ajuns la 12,540 miliarde de euro (+9,8%). Diferența netă a produs un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. ^[3]

Mașinile și echipamentele de transport continuă să domine structura comerțului exterior al României, deținând cote de 45,4% în exporturi și 36,9% în importuri. Alte produse manufacturate ocupă poziții secundare, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri. ^[3]

Schimburile intra-UE27 constituie nucleul comerțului extern al României. Valorile expedierilor către UE27 s-au situat la 53,958 miliarde de euro (71,7% din total exporturi), iar ale introducerilor de la UE27 la 73,067 miliarde de euro (72,5% din total importuri). Comerțul extra-UE27 a înregistrat un deficit semnificativ, cu exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale. ^[3]

Severitatea economică a balanței comerciale este determinată de diferența dintre exporturile FOB și importurile CIF, conform standardelor INS. Un indicator negativ al acestui cont comercial indică un deficit, în timp ce un rezultat pozitiv corespunde unui excedent. ^[3]

Conform ghidurilor metodologice ale instituției statistice naționale, prețurile FOB se stabilesc la frontiera statului exportator și integrează valoarea efectivă a produsului, cheltuielile de manevră până la imbarcare și taxele de operare necesare încărcării. ^[3]

Valoarea CIF se referă la prețurile la frontiera țării care importă marfa. Aceasta sintetizează componentele FOB la care se adaugă costurile specifice asigurării și transportului internațional. ^[3]

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele privind balanța comercială a României pentru perioada ianuarie-septembrie 2026, care relevă un deficit de 25,537 miliarde de euro. Această valoare reprezintă o creștere cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, corespunzând unui decalaj de 883,7 milioane de euro. ^[4]

În primii nouă luni ai anului, exporturile naționale au înregistrat o valoare totală de 75,272 miliarde de euro, markând un avans de 4,3% comparativ cu ianuarie-septembrie 2025. Importurile au crescut mai lent, ajungând la 100,809 miliarde de euro, cu un avans de 4,1% față de perioada similară din 2025. ^[4]

Septembrie 2026 a fost marcat de o accelerare a dinamicii schimburilor comerciale. Exporturile FOB au atins 9,462 miliarde de euro, în creștere cu 6,3% față de septembrie 2025, în timp ce importurile CIF s-au ridicat la 12,540 miliarde de euro, o majorare de 9,8%. Această discrepanță lunară a generat un deficit comercial de 3,077 miliarde de euro. ^[4]

Structura comerțului exterior este dominată de mașini și echipamente de transport, care dețin cea mai mare pondere. Acestea reprezintă 45,4% din totalul exporturilor și 36,9% din importuri. Alte produse manufacturate ocupă poziții secundare, cu 26,6% din exporturi și 27% din importuri. ^[4]

Comerțul intracomunitar constituie nucleul activității externe a României, cu peste 70% din volumele totale desfășurate în UE. În primele nouă luni, exporturile către UE27 au ajuns la 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 la 73,067 miliarde euro (72,5%). Schimburile cu statele extra-comunitare s-au situat la 21,313 miliarde de euro exporturi și 27,742 miliarde euro importuri, reprezentând restul de 28,3%, respectiv 27,5% din total. INS menționează că deficitul balanței comerciale se calculează ca diferență între exporturile evaluate la preț FOB (Free On Board) și importurile evaluate la preț CIF (Cost, Insurance, Freight). Prețul FOB include valoarea bunului și cheltuielile până la punctul de îmbarcare în țara exportatoare, în timp ce prețul CIF include, pe lângă elementele FOB, costul asigurării și transportului internațional până la frontiera țării importatoare. Parteneriatul comercial al României este puternic orientat către Europa. Peste 70% din exporturi și importuri au loc în cadrul Uniunii Europene. Exporturile către UE27 totalizează 53,958 miliarde euro, iar importurile de la UE27 ating 73,067 miliarde euro, subliniind dependența de piața unică europeană pentru balanța comercială a țării. În afara UE, România a înregistrat un defict comercial semnificativ. Exporturile spre țările terțe se ridică la 21,313 miliarde de euro, în timp ce importurile de la aceste state totalizează 27,742 miliarde de euro. Metodologia statistico-economică aplicată de INS distinge clar valorile exporturilor și importurilor prin prisma prețurilor FOB și CIF. Exporturile sunt evaluate la frontiera de expediție, iar importurile includ costurile logistice și de asigurare până la frontiera de destinație. ^[4]

Deficitul comercial al României a înregistrat valoarea de 25,537 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere cu 883,7 milioane de euro, respectiv 3,6%, față de același interval din 2025, arată datele publice lansate luni de Institutul Național de Statistică (INS) Digi24. Exporturile de bunuri au atins 75,272 miliarde de euro, marcând o avans de 4,3% față de perioada similară din 2025 Digi24. În schimb, importurile au acumulat 100,809 miliarde de euro, cu un avans de 4,1%, menținând diferența față de exporturi peste 25 de miliarde de euro Digi24. ^[5]

Septembrie 2026 a marcat o accelerare a ritmului schimburilor comerciale: exporturile au totalizat 9,462 miliarde de euro (+6,3%), iar importurile au avansat mai rapid, cu 9,8%, până la 12,540 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro Digi24. Mașinile și echipamentele de transport domină structura comerțului exterior, deținând cote de 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri Digi24. Celelalte produse manufacturate ocupă poziții secundare, reprezentând 26,6% din exporturi și 27% din importuri Digi24. ^[5]

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al României. Exporturile către celelalte 26 de state membre au totalizat 53,958 miliarde de euro, echivalând cu 71,7% din totalul exporturilor Digi24. Importurile provenite din spațiul intracomunitar au atins 73,067 miliarde de euro, reprezentând 72,5% din totalul importurilor Digi24. Comerțul cu statele din afara UE a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, aceste fluxuri constituind 28,3%, respectiv 27,5% din volumele totale Digi24. ^[5]

Diferența dintre valoarea exporturilor FOB și importurile CIF determină soldul balanței comerciale: un rezultat negativ semnifică un deficit comercial, în timp ce unul pozitiv indică un excedent Digi24. Conform metodologiei Institutului Național de Statistică, prețul FOB reflectă valoarea bunurilor plus cheltuielile efectuate până la granița statului exportator, iar prețul CIF se compune din elementele FOB, la care se adaugă costul asigurării și al transportului internațional până la frontierele țării importatoare Digi24. ^[5]

Deficitul comercial al României a crescut cu 3,6% în primele nouă luni ale anului 2026, atingând valoarea de 25,5 miliarde de euro. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), exporturile FOB au totalizat 75,272 miliarde de euro, iar importurile CIF au ajuns la 100,809 miliarde de euro. Creșterea exporturilor a fost de 4,3% față de perioada similară din 2025, în timp ce importurile au avansat cu 4,1%. În luna septembrie 2026, dinamica schimburilor s-a accelerat: exporturile au atins 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile au crescut cu 9,8% până la 12,540 miliarde de euro, generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro. Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care reprezintă 45,4% din exporturi și 36,9% din importuri, urmate de alte produse manufacturate cu ponderi de 26,6% și, respectiv, 27%. Schimburile intracomunitare constituie nucleul comerțului extern, UE27 fiind principalul partener. Exporturile către țările membre UE au totalizat 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 au ajuns la 73,067 miliarde de euro (72,5%). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3% și, respectiv, 27,5% din volumele totale. Soldul balanței comerciale se calculează pe baza diferenței dintre valoarea exportului FOB (preț la frontiera țării exportatoare) și a importului CIF (preț la frontiera țării importatoare, incluzând asigurarea și transportul). Soldul negativ indică deficitul, iar cel pozitiv excedentul. ^[6]

În primele nouă luni ale anului, exporturile FOB ale României au totalizat 75,272 miliarde de euro, marcând o creștere de 4,3% față de perioada similară din 2025, în timp ce importurile CIF au crescut cu 4,1%, ajungând la 100,809 miliarde de euro Profit.ro. ^[7]

În luna septembrie 2026, dinamica schimburilor s-a accelerat: exporturile FOB au însumat 9,462 miliarde de euro (+6,3% față de septembrie 2025), iar importurile CIF au atins 12,540 miliarde de euro (+9,8%), generând un deficit lunar de 3,077 miliarde de euro Profit.ro. Structura comerțului exterior este dominată de mașinile și echipamentele de transport, care dețin cote de 45,4% în exporturi și 36,9% în importuri, urmate de alte produse manufacturate cu ponderi de 26,6% și, respectiv, 27% Profit.ro. Schimburile intracomunitare constituie nucleul comerțului extern, UE27 fiind principalul partener. Exporturile către țările membre UE au totalizat 53,958 miliarde de euro (71,7% din total), iar importurile de la UE27 au ajuns la 73,067 miliarde de euro (72,5%). Comerțul extra-UE27 a înregistrat exporturi de 21,313 miliarde de euro și importuri de 27,742 miliarde de euro, reprezentând 28,3% și, respectiv, 27,5% din volumele totale Profit.ro. ^[7]

În contabilitatea externă, diferența dintre valoarea exporturilor FOB (la frontiera țării exportatoare) și a importurilor CIF (la frontiera destinatarului, incluzând asigurarea și transportul) determină soldul balanței comerciale. Un indicator pozitiv semnifică un excedent, în timp ce unul negativ denotă un deficit Profit.ro. ^[7]

Termenul FOB (Free on Board) descrie prețul la granița țării exportatoare, incluzând valoarea produsului, costurile de transport până la locul de îmbarcare și taxele necesare încărcării pe vas. CIF (Cost, Insurance, Freight), utilizat pentru granița țării importatoare, adaugă la prețul FOB costul asigurării și al transportului internațional Profit.ro. ^[7]

Pe de altă parte, deficitul bugetar pentru trimestrul al treilea al acestui an s-a situat la 1,81% din PIB, adică 37,27 miliarde lei, comparativ cu un program stabilit anterior de 2,01% din PIB, echivalent a 41,38 miliarde lei Profit.ro. În timp ce veniturile au depășit doar ușor planul, cu 667 milioane de lei, cheltuielile au fost mai mici cu 3,4 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Profit.ro. ^[7]

Ministerul Finanțelor a anunțat publicarea Raportului privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la nouă luni, Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână Profit.ro. ^[7]

Raportul prezintă execuția bugetului general consolidat în perioada iulie–septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu perioada similară a anului 2025 Profit.ro. ^[7]

Lansarea datelor trimestriale de către Ministerul Finanțelor urmărește stadiul deja cunoscut al execuției bugetare. Planificarea financiară trimestrială are un caracter orientativ, acest fapt fiind confirmat și de practica anilor precedenți, unde monitorizarea nu a fost una strictă Profit.ro. ^[7]

În perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei Profit.ro. ^[7]

În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori Profit.ro. ^[7]

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare Profit.ro. ^[7]

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB Profit.ro. ^[7]

Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) - sub rata inflației - și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3% Profit.ro. ^[7]

Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81% Profit.ro. ^[7]

Evoluția confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară, aprobată de Guvern la 30 octombrie 2026, fără majorarea cheltuielilor totale. Rectificarea a asigurat, din diminuări de cheltuieli, sumele necesare pentru sănătate, pensii, dobânzi și pentru plata arvierelor bugetelor locale, iar investițiile publice se mențin la aproximativ 8% din PIB Profit.ro. ^[7]

Se constată o creștere a plăților pentru proiectele finanțate prin PNRR și programelor europene Profit.ro. ^[7]

În trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult (+137,6%) și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei (+64,1%). Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului Profit.ro. ^[7]

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91% Profit.ro. ^[7]

În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creșterea investițiilor publice. Aceste plăti includ și componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată și contribuția națională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană Profit.ro. ^[7]

În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR Profit.ro. ^[7]

În primele nouă luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă Profit.ro. ^[7]

Încasările provenite din TVA și din fondurile europene au ajutat la depășirea nivelului bugetar prognozat Profit.ro. ^[7]

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 180,17 miliarde de lei în trimestrul III (8,8% din PIB, față de 8,2% în trimestrul III 2025), cu 0,4% peste programul trimestrial. Din economia internă s-au încasat 161,52 miliarde de lei, cu 10,3% peste nivelul din iulie–septembrie 2025. Diferența dintre acest ritm de creștere și cel al veniturilor totale reflectă dinamica mai accentuată a încasărilor din fonduri europene Profit.ro. ^[7]

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, la 92,31 miliarde de lei – într-un ritm de peste șase ori mai rapid decât cel al cheltuielilor de funcționare – și au depășit programul trimestrial cu 4,4%, pe fondul încasărilor din TVA (107,4% din program) și din impozitul pe profit (104,1%). Cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%) Profit.ro. ^[7]

Evoluția reflectă inclusiv majorarea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025. Începând cu luna august, baza de comparație include deja efectele modificărilor de cote din 2025, astfel încât ritmul anual de creștere a încasărilor din TVA se va modera treptat Profit.ro. ^[7]

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, la 11,16 miliarde de lei. Contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%, pe fondul evoluției salariilor și al modificărilor privind contribuțiile de sănătate, situându-se însă sub nivelul programat (96,3%), în condițiile unei dinamici a fondului de salarii (+3,5%) inferioare celei avute în vedere la fundamentarea programului (+5,5%). Încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină, și s-au situat la 94,4% din program Profit.ro. ^[7]

Cheltuielile legate de investiții, serviciul datoriei publice și lansarea instrumentului SAFE au condus la o creștere a acestora, în timp ce cele de funcționare au rămas sub nivelul inflației Profit.ro. ^[7]

Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulativ, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025 Profit.ro. ^[7]

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (-2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socială împreună au scăzut nominal (-0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB Profit.ro. ^[7]

Realizarea țintelor pentru deficitul bugetar depinde de suma restantă care trebuie încasată din PNRR Profit.ro. ^[7]

Pentru finalul anului, Ministerul Finanțelor monitorizează, împreună cu ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, obligațiile de plată rămase și sursele de finanțare. Atingerea țintei de deficit este condiționată de sumele primite efectiv, până la 31 decembrie 2026, în cadrul cererilor de plată nr. 5 (depusă la 14 august 2026) și nr. 6 (finală, depusă la 30 septembrie 2026) din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană, a căror componentă de grant însumează 4,23 miliarde de euro (circa 1% din PIB). Veniturile înregistrate în execuția anului 2026 din sumele aferente asistenței financiare nerambursabile PNRR, corespunzător plăților pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare, întrucât sumele asociate investițiilor și reformelor din PNRR sunt finanțate din granturi și rămân definitive numai în măsura în care jaloanele și țintele aferente sunt validate efectiv de Comisia Europeană Profit.ro. ^[7]

În acest context, îndeplinirea obiectivului de consolidare fiscală și susținerea proiectelor de investiții sunt condiționate de încasarea veniturilor prognozate și de disciplina bugetară până la finalul anului. Instituția condusă de Florian Copaceanu recomandă o atitudine restrictivă în trimestrul , interzicendo contractarea unor noi obligații bugetare care să nu fie acoperite de surse de venit garantate Profit.ro. ^[7]

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor Profit.ro. ^[7]

Taguri

• date economice
• economie
• romania
• INS
• exporturi
• importuri
• deficit comercial

Entități

• INS
• Agerpres
• INS
• Ministerul Finanțelor
• Uniunea Europeană
• Financiarul.Ro
• 2025
• UE27
• 2026
• Septembrie 2026

Regiuni

• Romania
• EU