Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Financiar

România și Franța debatează implicațiile fiscale și sociale ale sistemelor de pensii

Evaluările din România și Franța arată că pensiile consumă o parte semnificativă din resursele publice, concurend direct cu bugetele pentru educație și apărare, în timp ce tinerii și serviciile sociale suportă efectele unui model demografic și fiscal instabil.

În Franța, statul a cheltuit în 2024 mai mult pe pensii decât pe educație, poliție, locuințe, infrastructură și apărare la un loc. Datele analizate de Financial Points arată că, în Spania, două treimi din creșterea economică din 2008 încoace s-au dus pe pensii. Această situație reflectă o schimbare fundamentală de la originea sistemului, creat la mijlocul secolului trecut pentru a scoate vârstnicii din sărăcie, la realitatea actuală în care pensionarii din multe țări dezvoltate au venituri medii mai mari decât tinerii care le plătesc asigurările. [1]

În România, dezbaterile fiscale și de protecție socială sunt adesea separate, deși problematica este comună. Statul colectivizează puțin în raport cu dimensiunea economiei, având în 2025 o pondere a veniturilor fiscale de 29,3% din PIB, față de media europeană de 40,7%. Cu toate acestea, un salariat brut din România suportă rețineri de 41,50 lei din fiecare 100 de lei, iar deficitul de conformare la TVA a fost estimat la 29,5% în 2024. Pensiile contributive absorb aproximativ 9% din PIB, iar protecia socială totală reprezintă 12,9% din PIB, sub media OECD de 15,7%, însă resursele restante sunt insuficiente pentru a dezvolta servicii capabile să sprijine participarea economică. [1]

Capacitatea de a finanța serviciile publice esențiale este amenințată în ambele state prin presiunea sistemelor de pensii. În Franța, aproape un sfert din bugetul destinat educației este absorbit de plățile către pensionari, în detrimentul învățământului. Cercetările demonstrează că boomers vor încasa pensiive de două până la trei ori mai mari decât au contribuit, în timp ce generațiile tinere vor recupera doar parțial contribuțiile efectuate. [1]

Problema demografică și fiscală amplifică inegalitățile intergeneraționale. Marea Britanie și SUA au văzut cum cheltuielile cu pensiile și sănătatea vârnicilor au ajuns la 20-25% din forța de muncă activă, în timp ce în Spania și Franța, cifrele ating 40-50% când se include și îngrijirea medicală. Tinerii, care suferă costuri mai mari ale locuințelor și ai salariai stagnante, fac față unei povara fiscale tot mai mari, în timp ce rata sărăciei scade pentru pensionari și crește pentru cei sub 35 de ani. [1]

România și Franța fac față aceleiași provocări de echilibru financiar: cât de mult poate asuma statul ca obligații curente fără a compromite investițiile în infrastructură, educație și competitivitatea economică pe termen lung. Măsurile cunoscute, inclusiv indexarea vârstei de pensionare la speranța de viață și dezvoltarea fondurilor de pensi complementare, similare celor din Danemarca sau Suedia, rămân opțiuni politice delicate, datorită rezistenței alegătorilor vârstnici și a efectelor fiscale imediate ale reformelor. [1]

Surse

  1. antena3.ro Cum au ajuns pensiile să înghită bugetul statului. Franța dă mai mult pe pensii decât pe educație, poliție și apărare la un loc
Taguri
Entități
Regiuni
  • World Wide
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție