România are nevoie de o politică asiatică care să valorifice apartenența la UE și NATO, într-o lume al cărei centru de greutate economic se deplasează spre est. Țara nu pornește de la zero: are parteneriate strategice cu Coreea de Sud și Japonia, relații vechi cu India și Emiratele Arabe Unite, poziție geografică valoroasă și acces la piața unică, dar lipsește transformarea acestor atuuri într-o politică coerentă de investiții, comerț și influență. Franța, Italia și Polonia oferă modele de acțiune. [1]
Abordarea Franței pornește de la geopolitică, în timp ce Italia pleacă de la economie. Franța dispune de armă nucleară, loc permanent în Consiliul de Securitate și interese în Indo-Pacific. Lecția este legarea diplomației de companii, industrie de apărare, energie și tehnologie. În februarie 2026, vizita lui Emmanuel Macron în India a ridicat relația la Parteneriat Strategic Global Special, cu accent pe apărare, minerale critice, energie nucleară și inteligență artificială, în cadrul foii de parcurs „Orizont 2047”. Emiratele aduc dimensiunea financiară și energetică, Japonia ancorează Franța în Indo-Pacific, iar Singapore completează arhitectura ca nod financiar și tehnologic. [1]
Italia folosește companii și diplomație economică pentru a câștiga teren în Asia. În mai 2026, la Roma, Giorgia Meloni și Narendra Modi au ridicat relația la Parteneriat Strategic Special, cu ținta unui comerț bilateral de 20 de miliarde de euro până în 2029, față de aproximativ 14 miliarde astăzi. Planul de acțiune 2025–2029 are mecanism de monitorizare la nivelul miniștrilor de externe. Roma mizează pe Japonia, statele Golfului și coridorul India–Orientul Mijlociu–Europa ca oportunitate strategică pentru o Italie „indo-mediteraneeană”. [1]
Franța își pune economia în slujba geopoliticii, Italia își construiește influența geopolitică pornind de la economie. România poate combina cele două logici. O politică asiatică înseamnă un portofoliu de parteneriate complementare: India aduce piață, talent și scară; Japonia aduce tehnologie, capital și standarde; Emiratele aduc capital investițional și logistică; Singapore deschide drumul spre ASEAN; Coreea de Sud aduce capacitate industrială; Indonezia, cu peste 280 de milioane de locuitori, este o mare piață emergentă. Abordarea trebuie să fie pragmatică, fără a negocia valorile și angajamentele europene. [1]
India este marea economie cu cea mai rapidă creștere. Potrivit FMI, va deveni a patra economie mondială în următorii doi ani și a treia la începutul deceniului viitor, după SUA și China. La paritatea puterii de cumpărare este deja a treia. Are peste 1,4 miliarde de locuitori, clasă de mijloc în expansiune și investiții masive în infrastructură și producție. [1]
Vietnamul câștigă din reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, Malaysia și Thailanda rămân relevante pentru industria tehnologică. Coreea de Sud și Japonia sunt exportatori majori de capital și tehnologie. Emiratele sunt intersecția financiară și logistică dintre Europa, Asia și Africa. Asia câștigă greutate politică: India vorbește în numele Sudului Global, Tokyo și Seulul contează în securitatea Indo-Pacificului, ASEAN își apără centralitatea între Washington și Beijing, iar statele Golfului își diversifică alianțele. Concluzia pentru București este că strategia economică pentru 2035 nu poate privi doar spre piețele cunoscute. Germania, Franța și Italia rămân parteneri fundamentali, dar creșterea suplimentară va veni tot mai mult din Asia. [1]
Polonia accelerează și vecinii trebuie luați în considerare. Polonia a făcut din 2026 un an asiatic. În aprilie, Donald Tusk a semnat la Seul un parteneriat strategic cuprinzător cu Coreea de Sud, numită cel mai important aliat după SUA, și a ridicat nivelul relației cu Japonia, inclusiv printr-un acord în energia nucleară. În octombrie, la New Delhi, Tusk și Modi și-au propus dublarea comerțului bilateral până în 2030. Imediat după, la Hanoi, Polonia și Vietnamul au trecut la nivel de parteneriat strategic. Varșovia atrage capital asiatic și își internaționalizează companiile. [1]
Cehia construiește ... Slovacia folosește ... Ungaria a pariat ..., unde vecinii europeni concurează pentru investiții asiatice. Nu trebuie copiate opțiunile politice, ci înțeleasă urgența. [1]
România are deja relații relevante. Parteneriatul Strategic cu Japonia, stabilit în martie 2023, are ca priorități economia, tehnologia, inovarea și conectivitatea, cu agendă pe transporturi, energie, digitalizare și reconstrucția Ucrainei. Coreea de Sud, primul partener strategic din Asia-Pacific, a trecut de la contractul pentru obuzierele K9 la investiții industriale. În februarie 2026, Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici la Petrești, Dâmbovița, prima sa platformă de producție din Europa. [1]
Cu India, momentul este favorabil. În iulie 2026, președinta Droupadi Murmu a făcut prima vizită de stat a unui șef de stat indian în România după mai bine de trei decenii. Vizita s-a încheiat cu obiectivul dublării comerțului bilateral în trei ani și cu decizia ca 2028 să fie Anul Inovării România–India, anul în care se împlinesc 80 de ani de relații diplomatice. Aproape 600 de firme indiene activează deja în România. IT-ul, farmaceutica, energia, agricultura și infrastructura sunt puncte de plecare. Cu Emiratele se pot construi proiecte în energie, logistică și infrastructură. Singapore poate deveni platforma companiilor românești spre ASEAN, pentru servicii financiare, inovare și digitalizare. [1]
E nevoie de mobilizare politică: ..., pentru a transforma relațiile diplomatice în rezultate economice. [1]
Capitalul asiatic este prezent, dar subreprezentat. Datele BNR pentru finalul lui 2024, calculate după țara investitorului final, arată: Germania 18,7 miliarde euro, Austria 14,1, Franța 12,9, SUA 8,3, Italia 7,2. Din Asia și vecinătate: Turcia 2,5 miliarde, Israel 2,3, China 2, Japonia 1,9, Emiratele 1,2. Japonia este pe locul 19, Emiratele pe 22. Coreea de Sud, India și Singapore nu apar în primii 25. Împreună, Japonia, Emiratele, Coreea de Sud, India și Singapore cântăresc mai puțin decât capitalul italian din România. [1]
Japonia poate ... Emiratele pot ... India aduce ... Coreea de Sud poate ..., iar acest capital intră parțial prin centre financiare europene și trebuie căutat sistematic, cu proiecte pregătite, interlocutori instituționali clari și dialog continuu cu grupuri, fonduri suverane și familii antreprenoriale. [1]
Bruxelles deschide ușile, Bucureștiul trebuie să intre. UE are acorduri comerciale în vigoare cu Japonia, Coreea de Sud, Singapore și Vietnam. Acordul cu India a fost încheiat în ianuarie 2026 și în septembrie Comisia l-a trimis Consiliului spre semnare. Semnarea e așteptată până la sfârșitul anului, intrarea în vigoare ar putea veni în 2027. Comisia estimează dublarea exporturilor europene de bunuri către India până în 2032 și economii de circa 4 miliarde euro pe an în taxe vamale. Acordul cu Indonezia se apropie de semnare, negocierile cu Filipinele s-au încheiat în septembrie 2026, iar cele cu Thailanda, Malaysia și Emiratele avansează. [1]
Întrebarea este. [1]
. [1]
. [1]
Formula are nevoie de calendar: misiuni economice sectoriale în India, Japonia, Emirate, Singapore și Coreea de Sud; portofoliu de proiecte bancabile dedicate acestor piețe; coordonare reală între Președinție, Guvern, MAE, ministere economice, agenții de investiții, camere de comerț și mediul privat. Anul Inovării România–India din 2028 poate fi primul test. Avem nevoie de o politică economică externă cu obiective, responsabili și rezultate măsurabile. [1]
. [1]
. [1]
Am învățat să fim o economie europeană. Acum trebuie să învățăm să fim și o economie globală. O Românie globală are nevoie de o politică asiatică. [1]
Surse
- Taguri
- Regiuni
- SUA
- World Wide

