Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord
Ministerul Economiei a decis accelerarea proiectului de exploatare și prelucrare a grafitului de la Baia de Fier, județul Gorj. La „Interviurile Adevărul”, ministrul Daniel Zamfir a declarat că a solicitat conducerii SALROM obținerea, în cursul anului 2027, a tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru redresarea activității. [1]
Preocuparea oficialului este ca procesul de valorificare a grafitului să aibă loc în România, culminând cu producția de grafen necesar tehnologiilor avansate. „Am insistat ca directorul SALROM să obțină anul viitor toate aprobările de mediu și permisele necesare, pentru a respecta termenii legali și a începe efectiv exploatarea”, a specificat Daniel Zamfir. [1]
Proiectul de la Baia de Fier nu este nou; SALROM demarează reluarea exploatării încă din anii anteriori. În 2025, compania a obținut prelungirea cu cinci ani a licenței pentru șisturile grafitoase din perimetrul Ungurelașu-Polovragi. Potrivit unui comunicat din martie 2026, licența a fost prelungită până în 2030, iar în februarie 2026 a fost obținut și certificatul de urbanism pentru amenajarea unui punct de lucru. [1]
SALROM are în plan trei proiecte cu o valoare totală estimată de 628 de milioane de euro. Primul, în valoare de aproximativ 198,3 milioane de euro, vizează extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru obținerea grafenului de calitate pentru baterii și a fost declarat strategic de Comisia Europeană în 2025. Al doilea proiect, care necesită 250 de milioane de euro, presupune construirea unei unități de procesare a grafitului și se afla, la martie 2026, în etapa de evaluare. Al treilea proiect, depus în ianuarie 2026, estimează o investiție de 180 de milioane de euro pentru reciclarea haldelor istorice de steril. [1]
Strategia oficialului țintește și operatorul Cupru Min, care operează mina Roșia Poieni din Alba. În prezent, entitatea vinde minereu de cupru sub formă de concentrat, după ce acesta trece prin două linii de flotație și măcinare, fiecare cu o capacitate de aproximativ două milioane de tone anual. Daniel Zamfir a susținut că România trebuie să dezvolte capacități locale de prelucrare pentru a obține produse finite cu valoare adăugată superioară. [1]
„Scopul meu nu este exportul cuprului brut, ci prelucrarea acestuia. Toate metalele strategice extrase în România trebuie să capete valoare adăugată în țară”, a precizat ministrul. În această direcție, Cupru Min a inclus deja în planurile de achiziții un studiu de fezabilitate pentru edificarea unei fabrici de metalurgie. [1]