Sari la conținut
Investments.roPiețe, economie și companii
Economic

Sfaturile date de mentorul de afaceri Aliz Koșa vizează complexitatea procesului de transmitere a afacerilor familiale

Conform expunerii lui Aliz Koșa, succesul succesiunii în mediul familial este compromis de bariere psihologice și emoționale, între care se numără reticența fondatorilor de a renunța la putere sau conflictele dintre frați, determinând experta să susțină că demersurile corecte trebuie să pornească din interiorul organizației.

Actualizat pe

Statisticile globale și locale arată că rata de supraviețuire și succes a afacerilor de familie scade drastic de la o generație la alta. În medie, doar 30% dintre afacerile de familie mențin reușita și la a doua generație. Această realitate a determinat business mentorul Aliz Koșa să analizeze cauzele acestui fenomen, punând accent pe provocările emoționale, calitatea relațiilor interpersonale, povara traumelor trecute și rănile sufletești care nu pot fi rezolvate prin măsuri externe, cum ar fi Constituția Familiei.

Cu o experiență de peste 45 de ani în business și peste 150 de proiecte la activ, din care 85% afaceri de familie, Aliz Koșa identifică principalele bariere care blochează transferul generațional. Obstacolul cel mai frecvent este reprezentat de incapacitatea de a delimita discuțiile de business de cele de familie. Conflictul este adus de la ședințele de lucru la masa de duminică sau în vacanțe, iar traumele din copilărie sau conflictele domestice explodează în deciziile de la birou.

Lipsa rezolvării antagonismelor dintre frați reprezintă un alt impediment semnificativ, aceștia intrând adesea într-o competiție subconștientă pentru a obține aprobarea și afecțiunea părintelui întemeietor, ceea ce transformă întreprinderea într-un teren de luptă pentru influență. În plus, rețelele emoționale nerezolvate – incluzând gelozia, resentimentele și nevoia de validare – îi paralizează pe administratorii companiilor în luarea deciziilor care necesită o abordare obiectivă.

Suprapunerea identității personale cu cea a entității economice constituie un obstacol esențial, fondatorii considerând afacerea drept o extensie a sinelui, descrisă prin metafore precum „fiul meu”, „viața mea” sau „sufletul meu”. Ideea încheierii carierei sau preluării conducerii de către următoarea generație este asimilată subconștient cu dispariția scopului vital sau cu confruntarea cu maturitatea avansată. În acest context, apare tendința fondatorului de a disprețui abilitățile viitorului lider, crezând că nimeni nu poate administra patrimoniul cu aceeași competență ca a sa.

Pe lângă acestea, există teama de a nu mai fi relevant, fondatorii temându-se că ieșirea de pe piață îi va priva de statutul și respectul acordate în cadrul familiei sau al comunității. Aliz Koșa argumentează că remediile pentru aceste dileme nu pot fi importate din afară, ci trebuie să surgiră intern, atât la nivel uman, cât și corporativ. Modelele copiâte nu funcționează; este indispensabilă o evaluare atentă și o abordare personalizată, adaptată ADN-ului întreprinderii și, mai cu seamă, psihologiei antreprenorului. Deoarece fiecare caz este unic, strategiile aplicate trebuie să reflecte specificul fiecărei afaceri.

Surse

  1. Ziarul Financiar Aliz Kosza, business mentor: Emoţiile, sentimentele şi afacerile de familie. De ce este atât de greu de rezolvat transferul generaţional în majoritatea afacerilor de familie?
  2. Aliz Koșa, business mentor: De ce e greu transferul generațional în afacerile de familie
Taguri
Entități
Regiuni
  • Romania
Adaugă Investments.ro ca sursă preferată în GoogleSugerează o corecție