Uniunea Europeană a publicat în 2026 un raport privind competitivitatea, care evidențiază că electricitatea pentru companii costă de peste două ori mai mult în UE decât în Statele Unite. La aceste costuri ridicate se adaugă barierele dintre piețele naționale și presiunea produselor din afara Uniunii, factori care amenință locul de muncă și fabricile europene. În contextul pierderii ponderii industriei strategice, care a scăzut la 14-14,3% din PIB în 2024, Bruxelles-ul propune o strategie de reindustrializare accelerată. [1]
Proiectul de regulament privind accelerarea industriei, cunoscut sub numele de „Acceleratorul industrial”, a fost prezentat de Comisia Europeană în martie 2026. Inițiativa își propune să crească ponderea industriei prelucrătoare la 20% din economia Uniunii până în 2035, față de nivelul de 14,3% înregistrat în 2024. Scopul este de a simplifica procesul de investiții și de a ușura viața investitorilor, dar și de proteja piața internă prin mecanisme de verificare mai stricte. [1]
Europarlamentarul Mariana Grapini, care a elaborat aproximativ 40 de amendamente la propunere după consultări cu patronatele din România și Europa, a explicat necesitatea înființării de către statele membre a unor autorități specializate în analiza investițiilor provenite din afara UE. Aceste entități vor avea rolul de a verifica dacă investitorii terți respectă o serie de condiții stabilite de reglementare, care intră în vigoare progresiv începând cu 2027 și urmând să fie aplicate în totalitate până la sfârșitul anului 2028. [1]
Conform definiției din noul regulament, investiția străină provine strict dintr-o țară terță, excluzând astfel capitalul din alte state membre ale UE, cum ar fi Olanda sau Belgia. printre condițiile impuse se numără limitarea proprietății externe la maxim 49%, garantarea unui minim de 50% lucrători europeni în activitatea respectivei investiții și constituirea unui buget inițial dedicat cercetării și dezvoltării. Trecerea prin aceste verificări este obligatorie înainte ca o investiție să fie aprobată, pentru a se asigura sustenabilitatea ei pe termen lung. [1]
Regulamentul introduce, de asemenea, cerințe legate de principiul „Made in Europe”, determinând un procent anumiți componente sau produse din investitori străini să provină din Europa. Deși acest aspect stârnește dezbateri, marile companii europene care au delocalizat producția se opun unor cote foarte ridicate, invocând dependența de materii prime și componente din alte regiuni. Grapini a subliniat că Europa trebuie să reducă dependența de state precum China, care controlează peste 80% din producția globală de baterii, panouri solare și componente critice necesare tranziției energetice. [1]
Uniunea Europeană intensifică eforturile de reindustrializare prin lansarea platformei „Portofoliul european pentru întreprinderi”, o structură securizată și standardizată menită să simplifice procedurile de investiții, să reducă durata obținerii avizelor și să instituie reguli comune pentru cele 27 de state membre. [2]
Platforma va permite transparență totală asupra intențiilor de investiții, forțând conformitatea cu condițiile ex-ante. Astfel, investitorii terți vor trebui să respecte obligativitatea unui prag de maximum 49% pentru proprietatea externă și garantarea unei forțe de munci constituite minim din 50% lucrători europeni. [2]
Scopul principal constă în închiderea gap-urilor legislative care fracționează piața unică europeană, prin anularea diferențelor ce forțează întreprinderile să facă față unor normez contradictoriu, în funcție de țara membră în care își desfășoară activitatea. [2]
Mariana Grapini, eurodeputat, consideră că noua normă privind acceleratorul industrial trebuie să se coreleze direct cu prevederile viitoare legate de achizițiile publice, oferind astfel o accesare transparentă și egalitară pentru companiile care desfășoară activități transfrontaliere, eliminând avantajele competitive generate de dezechilibrile existente la nivel național. [2]
În contextul protecționismului strategic, Grapini a reiterat necesitatea integrării furnizorilor locali și alocarea de bugete dedicate cercetării și dezvoltării, consolidând dependența europeană în fața monopolurilor globale, în special China, care controlează peste 80% din producția de componente critice. [2]
Surse
- antena3.ro UE pregătește condiții noi pentru companiile străine care investesc în Europa: „Să aibă minimum 50% dintre lucrători europeni”
- antena3.ro UE pregătește „portofelul european pentru întreprinderi” . Mariana Grapini: „Se vrea simplificarea investițiilor”
- UE vizează 20% din PIB industria prelucrătoare și impune condiții investițiilor extracomunitare

