Un studiu EY arată că domeniul fiscal și financiar este în căutare de profesioniști adaptați la tehnologie, care să combene abilitățile digitale cu expertiza fiscală

Comunicat de presă 25 nov. 2025 Studiu EY: Funcțiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesioniști care folosesc tehnologia și inteligența artificială alături de competențele în fiscalitate. Peste 80% dintre organizații intenționează să efectueze schimbări operaționale, precum restructurarea echipelor și readaptarea lanțurilor de aprovizionare, în următorii doi ani, în creștere cu 20 de puncte procentuale față de anul trecut. Peste 86% dintre liderii din domeniul financiar-fiscal au afirmat că valorificarea datelor, a inteligenței artificiale generative și a tehnologiei reprezintă o prioritate de vârf.

Responsabilii financiar-fiscali estimează că prin utilizarea inteligenței artificiale un procent suplimentar de 23% din buget va putea fi alocat către activitățile strategice și generatoare de valoare, inclusiv investițiile în talente. Directorii financiari și liderii funcțiilor fiscale inovează cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a gestiona impactul semnificativ al turbulențelor geopolitice, deficitul de resurse umane și evoluțiile legislative, relevă cel mai recent studiu EY privind sistemele fiscale și operațiunile financiare la nivel global.

Din cea mai recentă ediție a studiului EY Tax and Finance Operations (TFO) Survey reiese că inovația cu ajutorul inteligenței artificiale generative (GenAI) și al tehnologiei a devenit prioritară pentru liderii funcțiilor financiar-fiscale din companii pentru a-și pregăti modelele operaționale, astfel încât să facă față unor provocări fără precedent. Sunt amintite, printre altele, tulburările geopolitice, evoluția politicilor comerciale și vamale și deficitul de resurse umane la nivel global. Sondajul EY, realizat în rândul a 1.600 de directori financiari (CFO) și lideri de funcții financiar-fiscale din 30 de țări și 22 de sectoare economice, evidențiază o schimbare radicală a modului în care funcțiile financiar-fiscale se adaptează la un mediu în permanentă schimbare.

În acest climat turbulent, mai bine de opt din zece dintre organizațiile respondente (81%) au spus că efectuează deja modificări importante sau chiar semnificative în fluxul operațiunilor comerciale, inclusiv în privința lanțurilor de aprovizionare. Liderii din domeniul financiar și fiscal trebuie să se adapteze constant la schimbările externe. Mai mult, ei trebuie să se obișnuiască cu necesitatea și impactul utilizării tehnologiei în afaceri. Integrarea inteligenței artificiale în procesele operaționale este esențială pentru a face față provocărilor actuale, cum ar fi instabilitatea geopolitică și modificările legislative. Este parte din prezent, dar și din viitor fără nicio îndoială.

Pe de altă parte, implementarea impozitului minim global prevăzut de pilonul II BEPS reprezintă o schimbare legislativă și de reglementare esențială, care afectează majoritatea organizațiilor (81%), depășind problematica taxelor vamale, reformele fiscale naționale și trecerea la sistemele digitale de facturare. În acest context, 85% dintre respondenți au afirmat că obligațiile lor fiscale totale vor crește din cauza pilonului II al BEPS. Cu toate aceste schimbări majore în fiscalitatea internațională, doar 21% s-au declarat foarte pregătiți în momentul de față să respecte cerințele de raportare ale pilonului II BEPS. Prin urmare, aceasta este o altă zonă de transformare fiscală care va ridica probleme de adaptare și va necesita resurse suplimentare pentru a asigura conformitatea fiscală la nivelul organizațiilor.

Valorificarea datelor, a inteligenței artificiale generative și a tehnologiei poate stimula inovația. Mai departe, prin inovație se asigură premisele pentru a obține informații detaliate, dar și analize predictive și raportări automatizate. Studiul EY relevă că toate aceste metode sunt deja utilizate de marea majoritate a participanților la studiu (86%). De altfel, respondenții sunt tot mai optimiști cu privire la potențialul inteligenței artificiale, aceștia fiind de părere că, în următorii doi ani, aceasta va conduce la creșterea eficienței funcțiilor financiar-fiscale cu 30%, iar concluzia lor este că utilizarea inteligenței artificiale va face posibilă realocarea unui procent suplimentar de 23% din buget pentru activități strategice cu valoare adaugată ridicată.

Aproape jumătate (44%) dintre respondenți au afirmat că incapacitatea de a pune în aplicare un plan sustenabil pentru date, inteligență artificială și tehnologie reprezintă cel mai mare obstacol în realizarea viziunii funcției lor fiscale. Peste jumătate dintre funcțiile financiar-fiscale (51%) se află încă în stadii incipiente de maturitate în gestionarea datelor, ceea ce afectează semnificativ implementarea inteligenței artificiale. Drept urmare, multe organizații încă întâmpină dificultăți în dezvoltarea propriilor soluții, iar 78% dintre respondenți consideră că o colaborare în următorii doi ani cu un furnizor extern, care să aibă capacități solide în dezvoltarea unor soluții bazate pe inteligență artificială, va aduce beneficii peste medie sau chiar semnificative pentru funcția lor fiscală.

Adoptarea tehnologiilor bazate pe date și inteligență artificială nu se limitează la optimizarea proceselor fiscale, ci oferă și capacitatea de a previziona modificările legislative. Companiile care refuză aceste inovații se confruntă cu riscul de a fi devansate de concurența proactivă. În paralel, schimbarea culturii organizaționale reprezintă o prioritate esențială, deoarece integrarea soluțiilor tehnologice devine condiție sine qua non pentru sustenabilitatea business-ului.

Inteligența artificială remodelează și forța de muncă din domeniul financiar-fiscal, care se confruntă cu o multitudine provocări. Astfel, 61% dintre respondenți se așteaptă ca pensionarea unor specialiști în fiscalitate să aibă un impact semnificativ asupra funcțiilor lor, în timp ce 66% au afirmat că scăderea numărului de noi contabili care încep să profeseze va afecta capacitatea de a acoperi necesarul de resurse umane. Respondenții specialiști în fiscalitate își petrec 53% din timp cu activități de rutină și doresc să reducă acest procent la 21%. În schimb, ar dori să își dubleze (până la 34%) timpul alocat activităților specializate, cu valoare adăugată ridicată.

Integrarea inteligenței artificiale în transformarea forței de muncă este esențială pentru a acoperi acest deficit și pentru a crea echipe financiar-fiscale dinamice și bine pregătite pentru viitor. Respondenții investesc în echipe și în recalificarea acestora: 73% acordă prioritate angajării unor specialiști în știința datelor și experți în tehnologie fiscală, iar 89% investesc în perfecționarea și recalificarea personalului existent. De asemenea, respondenții spun că apelează din ce în ce mai mult la specialiști externi (83%) și pun accent pe construirea unei forțe de muncă educate în materie de inteligență artificială.

Investirea în dezvoltarea profesională neîntreruptă a personalului și în adaptarea tinerelor generații reprezintă pașii indispensabili pentru formarea echipelor pregătite să răspundă provocărilor viitoare. Succesul în era digitală depinde critic de o forță de muncă instruită, care deține competențe tehnice solide și înțelege mecanismele financiar-fiscale. Deoarece noile generații asimilează tehnologia de copilărie, următorul pas educațional constă în conectarea acestora la conceptele de date și inteligență artificială, sub umbrela unei viziuni corelate cu specializarea financiar-fiscală.

Inteligența artificială urcă rapid pe agenda funcțiilor financiar-fiscale, însă infrastructura de date rămâne în urmă, arată cel mai recent studiu EY Tax and Finance Operations 2026. Un procent de 64% dintre liderii intervievați au indicat lipsa datelor drept principalul obstacol în calea dezvoltării inițiativelor AI, iar 83% dintre organizații prioritizează construirea unei forțe de muncă augmentate de AI. Decalajul dintre cele două cifre, care pun față în față lipsa de pregătire din punct de vedere al datelor și pregătirea personalului pentru utilizarea lor cu suport AI, arată că următoarea etapă a transformării va depinde nu doar de tehnologie, ci și de capacitatea companiilor de a-și pregăti datele, procesele și oamenii pentru utilizarea acesteia. ^[2]

„Andra Cașu, Partener la EY România și Liderul Departamentului de Asistență Fiscală Internațională și în Tranzacții, subliniază că integrarea Inteligenței Artificiale și augmentarea bazată pe tehnologie vor deveni condiții sine qua non pentru activitățile de business. Funcția financiar-fiscală, fiind integrată în fluxurile companiei, se va alinia la aceste noi trenduri. Cu excepția unor decalaje temporare în adoptare, toate țările europene, inclusiv România, urmează această direcție, fără excepții legate de localizarea geografică. ^[2]

Studiul relevă modul în care funcțiile financiar-fiscale trec de la etapa experimentării cu inteligența artificială la cea a așteptărilor concrete privind utilizarea acesteia, preocuparea majoră fiind modalitățile de obținere a unor rezultate cuantificabile. În același timp, presiunile geopolitice și digitalizarea tot mai accentuată a administrării fiscale, care se desfășoară din ce în ce mai mult în timp real, sporesc miza acestor transformări. Majoritatea organizațiilor își adaptează operațiunile, dar aproape două treimi (64%) nu sunt pe deplin pregătite să răspundă cerințelor fiscale în timp real. ^[2]

În pofida obiectivelor ambițioase de extindere a utilizării inteligenței artificiale în domeniul financiar, studiul – realizat în rândul a 1.600 de directori financiari (CFO) și lideri de funcții financiar-fiscale din 30 de jurisdicții – arată că fundamentele deficitare în materie de date și modelele operaționale învechite reprezintă principalele obstacole în calea adoptării pe scară largă a soluțiilor bazate pe inteligența artificială. ^[2]

Principalul obstacol care întârzie adoptarea inteligenței artificiale este reprezentat de problemele asociate gestionării datelor ^[2]

Doar 16% dintre participanții la studiu consideră că funcția lor fiscală este extrem de eficientă în accesarea, organizarea, utilizarea și reutilizarea datelor. Dintre cei care au afirmat că funcția lor nu gestionează eficient datele, 61% indică existența unor sisteme de date izolate, iar 52% semnalează calitatea slabă a datelor drept principale obstacole. Pe de altă parte, 43% dintre respondenți consideră că incapacitatea de a pune în aplicare o strategie sustenabilă în materie de date, inteligență artificială și tehnologie reprezintă cea mai mare provocare în îndeplinirea misiunii funcției lor, aceasta fiind, de departe, cea mai importantă dificultate identificată în cadrul studiului. ^[2]

Conducerea departamentelor fiscale trebuie să adopte o abordare conștientă privind modul în care își amplifică impactul asupra valorii create pentru întreaga entitate având la dispoziție șansa de a converti informațiile precise, expertiza internă, tehnologiile de inteligență artificială și judecata umană într-un avantaj economic durabil și într-o evoluție ascendentă pe termen lung ^[2]

pentru viitor. Este crucial ca direcțiile de dezvoltare ale soluțiilor tehnologice implementate în sfera financiară și fiscală să fie aliniate la obiectivele strategice majore ale companiei. ^[2]

Entitățile comerciale își actualizează modelele operaționale pentru a integra un ecosistem profesional sprijinit de sistemul de inteligență artificială ^[2]

În condițiile în care funcțiile financiar-fiscale urmăresc să treacă de la experimentarea cu inteligența artificială la implementarea efectivă a acesteia, liderii reevaluează modul în care coroborează tehnologia, resursele umane și capacitățile externe. Astfel că 77% dintre respondenți consideră că agenții de inteligență artificială vor aduce beneficii funcției fiscale, un procent de peste trei ori mai mare (21%) față de acum un an. Cu toate acestea, 71% dintre organizații se află încă într-un stadiu incipient sau exploratoriu de adoptare a soluțiilor bazate pe AI. ^[2]

Companiile își pregătesc resursele umane pentru un viitor bazat pe inteligența artificială, ar fi o altă concluzie importantă a studiului, cel puțin dacă avem în vedere faptul că mai bine de patru din cinci respondenți (83%) au declarat că dezvoltarea unei forțe de muncă augmentate de inteligența artificială este importantă, în timp ce 81% au subliniat necesitatea recrutării unor specialiști cu competențe în domeniul inteligenței artificiale. ^[2]

Liderii sunt însă la fel de categorici în privința faptului că inteligența artificială va potența, nu va înlocui, competențele umane. Prin urmare, 60% dintre cei intervievați plasează gândirea strategică și rezolvarea problemelor printre cele mai importante cinci competențe pentru viitorii profesioniști din domeniul fiscal. Ceea ce poate fi interpretat ca o confirmare a faptului că prezența umană va rămâne o necesitate (respectiv discernământul uman, capacitatea de supraveghere și analiză a procesului decizional), în paralel cu automatizarea tot mai extinsă a proceselor. ^[2]

Tensiunile geopolitice persistă având un rol determinant în reconfigurarea structurii organizaționale ^[2]

Evoluțiile geopolitice continuă să remodeleze prioritățile în domeniul financiar-fiscal, astfel că peste trei sferturi (79%) dintre organizații declară că sunt în curs de adaptare a operațiunilor, ca răspuns la acestea. Rezultatele studiului indică o nevoie tot mai mare de corelare a strategiei fiscale cu deciziile mai ample din domeniul financiar și economic, în contextul în care liderii trebuie să gestioneze schimbări continue. De asemenea, acestea caută să-și completeze capacitatea operațională și competențele apelând la resurse externe. ^[2]

Datele studiului relevă faptul că dintre companiile care utilizează deja modelul de externalizare parțială a unor activități, 86% au declarat că pot să se concentreze mai bine asupra activităților cu valoare adăugată mai mare, 78% au raportat o îmbunătățire a ^[2]

gestionării riscurilor fiscale, iar 77% au afirmat că au înregistrat rezultate mai bune în gestionarea modificărilor legislative și de reglementare. ^[2]

„Conform concluziilor lui Andra Cașu, Partener EY România, în un context dominat de schimbare, cum este situația actuală din România, avantajul competitiv va aparține entităților care transformă complexitatea fiscală într-o oportunitate strategică. Alinierea priorităților fiscale cu obiectivele de business, atât la nivel național, cât și de grup, combinată cu accesul la competenele și resursele adecvate, reprezintă diferența dintre simpla adaptare și capacitatea de anticipare și valorificare a schimbării. Tendințele din domeniul tehnologiei și al adaptării funcției fiscale din România sunt similare cu cele de la nivel european și global, iar viteza de adaptare, precum și deschiderea către remodelarea funcțională continuă, vor determina performanța pe termen lung. ^[2]

Infrastructura de date rămâne în urmă față de ritmul de adoptare a tehnologiilor emergente în sectorul financiar-fiscal, principalul obstacol în dezvoltarea inițiativelor de inteligență artificială (AI) fiind insuficiența datelor pregătite, conform a 64% dintre liderii intervievați în studiul EY Tax and Finance Operations 2026. Organizațiile se pregătesc pentru o forță de muncă augmentată de inteligența artificială, 83% dintre respondenți acordând prioritate dezvoltării capitalului uman pentru activități strategice cu valoare adăugată mai mare, în timp ce doar 16% consideră că funcția fiscală este extrem de eficientă în gestionarea datelor actuale. Presiunile geopolitice continuă să influențeze dinamica operațională, peste trei sferturi (79%) dintre organizații adaptându-și operațiunile fiscale ca răspuns la evoluțiile globale, într-un mediu care necesită corelarea strategiei fiscale cu deciziile financiare și economice mai ample. ^[3]

Taguri

• romania
• inteligență artificială
• studiu EY
• finanțe și fiscalitate
• managementul datelor
• rezistență la piața muncii
• transformare digitală

Entități

• EY România
• EY
• Tax And Finance Operations Survey 2026
• Tax And Finance Operations 2026

Regiuni

• Romania
• EU
• World Wide