Banca Transilvania subliniază că România a încasat peste miliarde de euro din fonduri europene în perioada , ajungând ca PIB per caput să fie de % din media europeană 108 (2007-2025), 78%

Între și , România a încasat aproximativ miliarde de euro din fonduri nerambursabile și a contribuit cu miliarde de euro la bugetul UE, obținând un sold pozitiv de peste de miliarde de euro 108,3 2007-2025 35,9 72 . ^[2]

Conform analizei BT, raportul beneficiului este de aproximativ trei euro primiți pentru fiecare euro contribuit la bugetul comunitar, aceste resurse susținând investiții cruciale în infrastructură, agricultură și companii. ^[2]

Datele Bancii Transilvania arată că PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la % la % din media UE în , recuperând peste de puncte procentuale din decalaj 44% 78% 2025. 30 . ^[2]

Transformarea economiei a fost susținută de antreprenori, companii și comunități care au valorificat oportunităile oferite de apartenența la UE, care a accelerat dezvoltarea prin accesul la o piață vastă și predictibilitate. ^[2]

Accesul la piața unică a facilitat integrarea companiilor românești în lanțurile de producție europene; în , România a exportat bunuri în valoare de miliarde de euro, dintre care peste % către statele membre ale UE 2025, 96,6 71% . ^[2]

Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, a declarat că pariul său rămâne România, dorind o economie mai sofisticată cu capital local, antreprenori care construiesc companii regionale și bănci capabile să susțină această ambiție.' ^[2][1]

Următoarea etapă a dezvoltării României, după aproape de ani de la aderare, implică mai mult capital românesc și investiții cu valoare adăugată ridicată 20 20 1 2027. ianuarie. ^[2]

Banca Transilvania a lansat o analiză care arată încasarea a aproximativ miliarde de euro din fonduri europene între și , rezultând un sold pozitiv de peste de miliarde de euro față de contribuția de circa miliarde de euro 108,3 2007 2025, 72 35,9 . ^[3]

Conform unui studiu realizat de Banca Transilvania (BT), România a primit în total aproximativ 108,3 provine din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene pe parcursul intervalului 2007–2025 și a contribuit cu suma de aproximativ 35,9 miliarde de euro la bugetul comunitar. Diferența rezultată constituie un surplus de peste 72 miliarde de euro, conform calculul BT, care a inclus actualizarea datelor până în anul 2025. ^[4]

Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, și-a exprimat perspectiva asupra rezultatelor: „Consider că una dintre cele mai bune alegeri personale a fost să pun presă pe România. Este statul în care mi-am desfășurat activitatea și viața timp de 20 ani, iar retrospectiv cred că țara a oferit oportunități excepționale pentru cei care au avut curajul, încrederea și răbdarea necesare investitiilor pe termen lung”. El a menționat că „creșterea nu a urmat o traiectorie liniară, dar a fost constantă și direcția a fost clară”. Referitor la perspectivele viitoare, Omer Tetik a declarat: „Investesc încă pe România, sperând ca aceasta să poată evolua într-o ligă economică superioară: o economie mai complexă, cu capital local abundent, antreprenori care își construiesc branduri regionale și bănci care pot susține aceste ambiții. Avem multă treabă în fața noastră, dar având în vedere punctul de plecare și situația actuală, există motive întemeiate pentru optimism în privința viitorului”, a concluzionat Omer Tetik. ^[4]

Studiul evidențiază că una dintre cele mai evidente consecințe ale apartenenței României la UE este accesul la fondurile structurale. Raportul beneficiilor indică un echilibru de aproximativ trei euro primiți pentru fiecare euro contribuit la bugetul comunitar de către România. Aceste resurse financiare au jucat un rol crucial în susținerea proiectelor de infrastructură, agricultura, dezvoltarea companiilor și a comunităților, accelerând modernizarea națională. ^[4]

La capitolul convergență economică, informațiile prezentate de Banca Transilmania relevă că PIB-ul pe cap de locuitor al României, măsurat în paritatea puterii de cumpărare, a evoluat de la aproximativ 44% din media UE la momentul aderării, la 78% în anul 2025. În decursul a aproape două decenii, România a reușit să reducă decalajul față de media europeană cu peste 30 puncte procentuale. Totuși, ritmul dezvoltării nu a fost uniform, existând variații atât între perioade, cât și între regiuni, iar inegalitățile persistă. ^[4]

Evoluția economică a fost sprijinită de antreprenorii care au investit, companiile care au dezvoltat servicii și au generat ocupații, indivizii care au dobândit abilități noi sau au schimbat cariera, precum și comunitățile care au valorificat oportunitățile oferite de UE. Integrarea europeană a creat contextul necesar pentru accelera aceste transformări, oferind acces la o piață vastă de sute de milioane de consumatori, standarde unificate, capital și finanțare pentru investiții, dar și o mai mare predictibilitate și încredere în investițiile pe termen lung în România. ^[4]

Un alt rezultat semnificativ al integrării în UE este accesul companiilor românești la piața unică, care le-a facilitat intrarea în lanțurile europene de producție și aprovizionare, accesul la clienți internaționali și transferul de tehnologie și know-how. În anul 2025, România a exportat mărfuri în valoare de aproximativ 96,6 miliarde de euro, iar peste 71% din aceste exporturi au fost destinatar state membre ale Uniunii Europene. Astfel, mai mult de șapte din fiecare zece euro generați de exporturile de mărfuri ale României au legătură directă cu piața comunitară. ^[4]

Taguri

• economia romaniei
• fonduri europene
• PIB
• Banca Transilvania
• aderare UE

Entități

• Banca Transilvania
• Uniunea Europeană
• Omer Tetik
• BT

Regiuni

• Romania
• EU