Piețe, economie și companii
Potrivit statisticilor oficiale, în luna septembrie, Germania și România au condus lista țărilor europene cu cele mai accentuate declinuri ale comerțului cu amănuntul, indiferent dacă analizăm datele brute sau pe cele ajustate sezonier.
Potrivit informațiilor furnizate de instituțiile Eurostat și INS, renumerarea brută medie anuală în România s-a ridicat la euro în , iar venitul net lunar a devenit de lei, reprezentând un avans de % față de perioada anterioară 20.818 euro anual în 2025, în timp ce câștigul net lunar a urcat la 5.266 lei, o creștere de 6,2% față de anul precedent.
Potrivit statisticilor Eurostat, media salarială brută anuală, corectată pentru norma întreagă, a atins nivelul de 41.500 euro 2025. în . România se află în partea de jos a clasamentului european, iar Institutul Național de Statistică validează o ameliorare a salariului net 2025.
Potrivit statisticilor Eurostat, venitul anual mediu în România a ajuns în anul curent la nivelul de 20.800 2025, euro, marcând o evoluție ascendentă cu o pondere de 7,3% 2024, comparativ cu exercițiul financiar precedent.
Statisticiile Eurostat pentru indică faptul că România figurează printre statele membre cu cele mai pronunțate scăderi comerciale în septembrie 2026, împreună cu Germania și Portugalia, context în care Uniunea Europeană înregistrează totuși mici evoluții ascendente.
Raportul Eurostat pentru luna 2026, relevă că (-2%) și (-1,3%) au fost cele mai afectate de scăderi lunare în registrul comerțului cu amănuntul din UE, în contrast cu luxemburgul, care a înregistrat (+5,3%).
Potrivit statisticilor Eurostat, România înregistra cele mai reduse cheltuieli cu protecția socială din UE, stabilite la % din PIB, în timp ce media blocului comunitar s-a situat la %. Modestitatea creșterii acestor cheltuieli în România a fost remarcabilă 17,06% Datele Eurostat relevă că România avea cele mai mici cheltuieli cu protecția socială din UE, la 27,5%. din PIB, în timp ce media blocului a fost de.
Există o clară diferențiere între segmentele de piață deservite de industria românească: pe plan intern, indicele prețurilor producției industriale a crescut cu % față de luna anterioară și cu % anual (septembrie ), în timp ce pe piața externă prețurile au sporit cu % față de august, respectiv cu % față de septembrie 13,8% Evoluția prețurilor este heterogenă în funcție de ramura industrială; sectorul energetic a impulsionat creșterea anuală cu %, fiind urmat de industria bunurilor intermediare (%), bunurile de capital (%), bunurile de uz curent (%) și bunurile de folosință îndelungată (%). Dinamicile pozitive cele mai mari la nivelul sectoarelor de activitate s-au materializat în industria extractivă (%), producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (%), distribuția apei și salubritate (%) și industria prelucrătoare.
Continuă cu Facebook
Continuă cu Google
Continuă cu Linkedin
Continuă cu Twitter
Continuă cu Discord